In gradina primordiala a Raiului, doi pomi ocupau o pozitie centrala si de maxima importanta pentru cursul devenirii omului, cunoscuti astazi de noi sub denumirile de Pomul Vietii si Pomul Cunoasterii binelui si a raului.
Adam si sotia sa, Eva, puteau sa manance fructe din toti pomii din gradina raiului, mai putin fructele Pomului Cunoasterii. Pomul Vietii nu a fost deci interzis omului, mai tarziu insa fiindu-i refuzate si fructele sale din cauza neascultarii si a calcarii interdictiei de a gusta din fructele Pomului Cunoasterii.
Desi creati initial pentru a trai o vesnicie, Adam si Eva au pierdut foarte usor aceasta sansa, cedand rusinos ispitei facuta prin Sarpele cel vechi al raiului. Nu e prea clar de ce doar atat poate duce la pierderea vietii vesnice, dar in mod evident asa s-a intamplat si cuplul primordial a fost pedepsit cu alungarea din Paradis.
Pentru noi, urmasii lui Adam si a Evei, acest paradis pierdut este strans legat de misterul Pomului Vietii, cu totii dorindu-ne sa traim la nesfarsit gustand macar putin din fructele acestui pom miraculos. Din pacate insa pentru a reusi acest lucru trebuie sa obtinem si permisiunea heruvimilor care pazesc accesul catre Pomul Vietii cu sabiile lor de foc.
Exista insa si o alta cale de a ajunge la fructele Pomului Vietii, iar aceasta este chiar calea oferita noua de Adam si Eva prin Cunoastere, ei gustand fructul interzis si transmitandu-ne si noua acest "dar" greu al intelegerii binelui si raului.
Odata ce omul va putea sa se inteleaga suficient de profund, sansele pentru ca el sa atinga nemurirea prin forte proprii sunt destul de mari si poate ca Dumnezeu in intelepciunea sa acest lucru l-a si dorit atunci cand a permis sarpelui sa ispiteasca pe om sau atunci cand a interzis omului sa guste din Pomul Cunoasterii, stiind totusi ca acesta ar putea sa incalce aceasta porunca.
Tot Cunoasterea ne-a oferit de-a lungul timpului si perspectiva astrologica a dramei paradisului pierdut, din acest punct de vedere Venus si Mercur fiind principalii actori ai acestei triste povesti. Mercur este evident patronul Pomului Cunoasterii si poate intr-o masura oarecare si sarpele responsabil cu ispitirea femeii, iar Venus este patroana Pomului Vietii, precum si stapana "heruvimilor" care pot sau nu oferi accesul muritorilor catre fructul datator de nemurire.
Din aceasta perspectiva, Mercur este actorul negativ, iar Venus cel pozitiv, toate energiile primite de la aceste planete fiind bine de tratat diferentiat, in cazul lui Mercur prudenta fiind de exercitat intotdeauna, iar in cazul lui Venus dragostea, pasiunea, lumina si aspiratia continua catre fericire fiind de urmat. Cele doua planete de fapt se si afla intr-un dialog constructiv pentru destinul omului, dar numai atunci cand omul intelege rolul fiecareia dintre ele pentru cursul vietii sale.
Soarele si Luna sunt alte doua planete astrologice esentiale in aceasta ecuatie, aici fiecare trimitand energii pozitive pentru barbati, respectiv pentru femei si intrand intr-un joc al alternantelor alaturi de Mercur si Venus.
Echilibrul intre toate aceste forte cosmice este pana la urma secretul dobandirii vietii vesnice si a intoarcerii omului in Paradis, iar aceia dintre noi care vor folosi cu prudenta cunoasterea pentru a-si tempera pornirile naturale catre libertate si pasiune fara limite vor si reusi probabil sa ajunga sa guste din Pomul Vietii cu permisiunea si binecuvantarea tuturor actorilor care au ceva de spus in cadrul acestei drame existentiale a omului muritor.
Adauga comentariu