Au trecut cateva luni, aproape un an, de cand nu v-ati mai vazut! A trecut un an? Nu iti vine sa crezi! Mai ieri va tineati de mana, va sarutati patimas si va promiteati viitorul! A trecut un an de cand “voi” nu mai sunteti impreuna.
Iti aduci aminte cat de mult ai suferit? Cum perna era plina de lacrimi, cum priveai peretii noapte de noapte, cum il visai si te trezeai cu dorinta de a-l suna? Cum dorul te macina, nu mancai cu zilele, nu puteai zambi… nu puteai respira fara sa nu te gandesti o secunda la ochii lui.
Iti aduci aminte cand inima s-a oprit din suferinta, iar creierul a inceput sa functioneze? Te-ai impacat cu trecutul, ti-ai acceptat amintirile si ai realizat ca despartirea voastra trebuia sa se intample, era nevoie sa se intample!
Ai realizat ca exista viitor si fara el, ca viata merge inainte si ca trecutul ramane in trecut; ca acum te poti trezi zambind dimineata si fara un motiv anume; ca nu mai ai nevoie de el ca sa te defineasca. Viitorul e frumos si dulce si fara el langa tine!
Iar apoi totul se opreste si va intalniti!
Parca totul se opreste in loc, totul se deruleaza ca un film alb-negru in fata ochilor tai. Nu mai auzi nimic in jur, imaginile se misca in reluare si in camera plina de oameni parca sunteti numai voi doi pe o scena.
Ii vezi doar ochii si incerci sa iti deslusesti sentimentele si emotiile. Cauti cu disperare in acele secunde sa vezi daca dragostea de odinioara a murit sau renaste. Te uiti la el si iti aduci aminte cum te saruta, cum te alinta, cum te tinea in brate, cum iti soptea ca ii este dor de tine. Simti ca inima ta treptat, treptat o ia la galop, incerci sa te stapanesti incat sa nu se cunoasca nimic in gesturile in privirea ta, sa nu se cunoasca nimic din furtuna care are loc in sufletul tau sub ochii lui.
Si realizezi ca nu poti. Ca vezi cum iti infingi unghiile in palma dar nu simti durerea. Nu poti sa mai stai langa el. Vocea lui rascoleste amintiri si dorinte pe care le vrei ingropate, pentru ca te enerveaza zambetul lui, pentru ca realizezi ca vocea lui este miere pentru inima ta, pentru ca ai vrea sa impingi masa la o parte si sa te arunci in bratele lui si te enerveaza si mai mult faptul ca realizezi ca inca mai tii la el!
Acum, insa, parca va despart si mai multe lucruri, si nu mai esti dispusa sa mai suferi inca odata din cauza lui, nu mai esti dispusa sa iti risti inima in palmele sale, acum esti suficient de puternica sa te ridici de la masa si sa pleci!
Alege sa te vindeci si lasa trecutul in trecut!
Adauga comentariu