Planetele care fac parte din sistemul nostru solar au fost numite, nu intamplator, dupa unii dintre marii zei ai antichitatii, transferandu-se astfel asupra lor, poate inspirat sau poate nu, si anumite trasaturi dominante, specifice zeilor lor tutelari. Astfel s-au putut de fapt pastra pana in zilele noastre, intr-un mod subtil, si unele arhetipuri ale lumii vechi, zeii antichitatii nefiind de fapt decat reprezentari concentrate ale acestor arhetipuri, de maxima importanta altadata pentru intelegerea structurii complexe a omului si a relatiilor care ii guvernau destinul.
In prezent, atunci cand te referi la planeta Marte sau la planeta Jupiter, este greu sa mai faci distinctia intre zeul lor tutelar, cu miturile diverse care il insotesc, si corpul astral in sine deoarece educatia moderna ne-a inzestrat atat cu o perceptie stiintifica a lumii exterioare cat si cu una artistica, cele doua convietuind nestingherite in universul nostru de valori, nu intotdeauna insa spre binele nostru si nu intotdeauna foarte clar separate prin niste reguli bine fundamentate si de nezdruncinat.
Astfel s-a ajuns ca, in plin modernism si un avant tehnologic de neintalnit pana in prezent, sa purtam cu totii in chiar miezul personalitatii noastre unele "umbre" ale trecutului comun al umanitatii, fiind astfel condusi de multe ori nu doar de legile clare ale stiintei, dar si de multe mituri, superstitii si credinte populare, inca foarte puternice si inca prezente din plin in subconstientul nostru, inclusiv la persoanele cu o educatie superioara solida.
Carl Jung, renumitul medic, psiholog si psihiatru elvetian, se referea la aceste "umbre" folosind de asemenea termenul "arhetipuri", el numind insa astfel nu pe zeii vechi ai antichitatii ci referindu-se mai degraba la anumite tipare ale psihicului uman, care s-au materializat de-a lungul timpului initial prin nasterea unor sisteme religioase si, mai tarziu, prin structurarea lor stiintifica in tratate de psihologie, psihiatrie, sociologie si altele.
Astrologia este una dintre miscarile care continua sa predice in continuare "credinta" in astri si in zeii care le guverneaza, iar din acest punct de vedere se aseamana foarte mult cu religia, care de asemenea promoveaza "credinta" in zei, fie aceia si zei care si-au asumat destinul uman, asa cum au facut mai recent Buddha si Iisus Hristos. Conflictul interior, usor de sesizat, este astfel intretinut in continuare, fiind nevoie in prezent de mari eforturi pentru a se mentine un echilibru viabil intre avantul stiintei, cu transparenta metodelor sale de analiza si eficienta sa de necontestat, si caracterul ocult, conservator si "tainic" al astrologiei sau al tuturor sistemelor religioase moderne.
In lumea noastra exista persoane adulte care au ales sa plaseze zeii pentru totdeauna in universul copilariei, optand hotarat pentru stiinta si drumul sau anevoios, dar punctat de reusite, si exista persoane adulte care aleg mai degraba sa creada orbeste in zei, profitand in buna masura si de avantajele stiintei, dar agatandu-se cu incapatanare si de vechile credinte, pe care nu le pot explica insa pe care le tin cu mandrie la mare cinste. Tinerii sunt fara indoiala cei mai expusi conflictului generat de aceste alegeri ale persoanelor adulte si nu este deloc usor de gasit o solutie de compromis in situatia in care cele doua tabere se demonizeaza reciproc, nelasand deschisa calea dialogului.
Pentru astrologie, trebuie insa sa intelegem ca, de fapt, asa-numitele instrumente de lucru ale acestei arte, adica planetele, hartile astrologice, tabelele astrologice si altele similare sunt toate fie rezultatul direct al eforturilor oamenilor de stiinta, preluate apoi de catre astrologie si utilizate ca aplicatii particulare, fie de-a dreptul niste copilarii, etichetate ca atare de catre stiinta si fara nici un suport real in ce priveste oferirea de predictii corecte.
Ceea ce poate fi insa valabil pentru astrologie ca arta se regaseste tot in lumea "zeilor", adica este vorba despre acele arhetipuri ale pshicului uman, care au legatura si cu astrele, dar nu neaparat cu planetele sistemului nostru solar ci doar cu "avataruri" ale acestora, adica seturi de idei care pot fi la o adica reprezentate si grafic, sub forma unor fiinte sau a unor animale. Astrologia nu este o stiinta insa atrage printr-o anume profunzime de ordin artistic si, cu siguranta, poate conduce la o mai buna cunoastere de sine.
Iata in continuare si cateva dintre arhetipurile cunoscute noua tuturor, cu rol definitoriu in trasarea destinului nostru, dar nu intotdeauna foarte clar sesizate sau intelese in profunzimea lor:
– Apollo, zeul Soarelui si al luminii, este in egala masura si un patron al artelor frumoase si al medicinei si poate fi usor asimilat lui Iisus Hristos, de asemenea numit Lumina Vietii sau Soare ale tuturor crestinilor, vindecator al bolnavilor etc.; acesta este prin excelenta arhetipul Soarelui ca sursa a vietii si, in plan religios, arhetipul fiului lui Dumnezeu, ca jertfa a creatiei, fara de care viata nu ar mai fi posibila;
– Diana sau Artemis, sora geamana a zeului Apollo, zeita a Lunii, protectoare a vietii animale si patroana a vanatorii; este o zeita a noptii, dar nu vazuta ca intuneric ci ca o lumina blanda si materna a intelegerii, care poate ajuta spiritul uman sa se descurce multumitor printre obstacolele vietii; crestinii o numesc Sfanta Luni, dar arhetipul universal este acela al Fecioarei, care isi protejeaza fiinta interioara de orice schimbare care ar putea sa ii aduca prejudicii atat ei cat si celor aflati in grija sa, de unde si caracterul sau ciclic;
– Hermes sau Mercur este mesagerul zeilor, adica cel care poate face legatura intre planul uman si cel divin, si de aceea un zeu preferat al oamenilor, care il percep ca o fiinta apropiata, cu care se poate comunica mai usor; arhanghelul Gabriel din teogonia iudaica este foarte asemanator cu Mercur, iar arhetipul reprezentat aici este acela al schimbarii care vizeaza transformarea, fluidizarea si optimizarea tuturor aspectelor vietii;
– Venus sau Afrodita, zeita frumusetii si a dragostei, este o intruchipare a aspiratiilor omului catre absolut, dar poarta si povara inerenta a caderilor care pot insoti drumul catre realizarea acestui ideal, in absenta rabdarii si a ratiunii, a principiului activ si creator; arhetipul oferit aici este acela al pasiunii neingradite, primare care potenteaza creatia, dar o si poate distruge in graba sa de a obtine prea facil rezultatele dorite …
Multe alte figuri ale zeilor antici vor insoti si alte arhetipuri ale psihicului uman, iar povestea lor ne poate conduce cu incetul catre o mai profunda cunoastere de sine, catre o mai clara intelegere a raporturilor care guverneaza relatiile din societatea omeneasca insa a afirma in prezent ca aceste arhetipuri au, fie si in gluma, de-a face cu aspecte ale astronomiei moderne nu este doar periculos, dar si de-a dreptul stupid, dat fiind faptul ca nici un astrolog "reputat" nu va putea demonstra cu argumente stiintifice solide ca exista o legatura clara intre Luna plina si viata emotionala a oamenilor sau intre planeta Marte si razboiul din Afganistan.
Ceea ce intr-adevar exista in psihicul uman colectiv si poate actiona si la exterior este o orchestra completa de "umbre" ale trecutului, care toate se lupta pentru supravietuire si suprematie, manifestandu-se doar in niste conditii date si "proband" astfel teoriile astrologilor, dar nu la modul stiintific ci ca rezultat indirect al prezentei "zeilor" in universul nostru spiritual comun.
Sa fim sinceri si sa cadem de acord si cu faptul ca mai nimeni nu doreste cu adevarat sa "ucida" definitiv acesti zei, care ne clarifica si ne innobileaza fericit fiinta noastra interioara, dar cu totii parca ne dorim sa ii simtim mai familiari si mai simplu de definit si nicidecum atat de orgoliosi si razbunatori cum obisnuiau sa fie in trecut.
De aceea, incercarile unor "profesionisti" ai astrologiei de a "umbri umbrele cu alte umbre" sunt de condamnat, iar astrologii sumbri si fatalisti cu siguranta ar fi bine sa se indrepte din punct de vedere profesional catre prezentarile meteo de la TV, unde inca se mai poate face cariera din predictii haotice, complet lipsite de suport stiintific.
Pentru ceilalti practicanti ai astrologiei, mai sinceri cu ei insisi si intelegand in detaliu profunzimile artei pe care o practica, trebuie amintit ca sarcina lor nu este deloc usoara. Astrologia, la fel ca si religia reprezinta si o cale utila de formare spirituala a tinerilor si a tuturor persoanelor interesate de aceasta arta, iar practicantii sai nu trebuie sa uite ca au o mare responsabilitate din acest punct de vedere, iar minciuna cu siguranta nu mai trebuie sa faca parte dintre instrumentele de lucru folosite in mod frecvent in astrologie.
Adauga comentariu