Problema relaţiilor complicate ce se creează între o femeie şi un bărbat ce se consideră doar prieteni a fost îndelung discutată. Poate sau nu exista prietenie între un bărbat şi o femeie? Putem să ne considerăm colegul de serviciu altceva decât un simplu confident, şi mai ales putem să ne îndrăgostim de un prieten?
Ei bine, răspunsurile se află întotdeauna undeva la mijloc însă nu sunt greu de identificat câteva semne care să ne spună că încet, devenim mai mult decât amici.
În primul rând…gura lumii. Cei dinafară vor observa primii o schimbare în atitudinea voastră şi vor începe să pună întrebări, uneori chiar stânjenitoare. Dacă presupunerile cunoştinţelor te fac se stai pe gânduri mai mult de treizeci de secunde, atunci cu siguranţă e ceva mai mult decât credeai. Dacă dimpotrivă, te încăpăţânezi să îi convingi că nu au dreptate, atunci iarăşi ceva e pe cale să devină mai mult decât amiciţie. Singurul semn că nu aveţi nimic de împărţit decât o relaţie prietenească e atunci când eşti capabilă să vorbeşti relaxată despre felul în care arată sau cu cine a ieşit recent.
Un al doilea semn e o dependenţă vizibilă pe care o dezvolţi faţă de persoana lui. Nu te poţi desprinde de la telefon, pierdeţi minute bune la cafea împreună, vă nimeriţi la aceeaşi masă şi sunteţi mereu cei care pleacă ultimii, şi lista poate continua. Chiar dacă poate vi se pare că aveţi lucruri importante de discutat, adesea independente de relaţia personală, totuşi vă face plăcere să fiţi împreună.
Alt semn e dat de evoluţia modului în care vă adresaţi. De la simplul şi impersonalul “tu”, treceţi prin “dragă” sau poate chiar “iubito/iubitule”, evident în glumă. Dacă şirul continuă şi deja aveţi cuvinte personalizate prin care vă recunoaşteţi, ca să nu mai vorbim de semne particulare pe care vi le faceţi atunci când vreţi să păstraţi un secret, nu încape îndoială că povestea e clar îndreptată spre o reuşită amoroasă. Desigur, nimeni dintre voi nu se întreabă de ce sau cum aţi ajuns aici, ci vă lăsaţi purtaţi de situaţii spre o fericire cu siguranţă durabilă.
În fine, poate cel mai important semn e acela al atingerilor. De la simpla îmbrăţişare dată poate doar la ziua de naştere, ajungeţi să vă luaţi în braţe de fiecare dată când vă vedeţi. Săruturile devin ciudate, fie ele şi pe obraz, şi vă treziţi într-o zi nerăbdători să vă atingeţi şi altfel. Evident, acesta e momentul în care el nu mai e doar un simplu „prieten”.
Oricât de banal ar putea părea, nu întotdeauna ne pricepem la a recunoaşte astfel de semne. Fiecare din noi poate avea deja o relaţie, poate fi mai mult sau mai puţin implicat în prietenia noastră, însă odată ce sentimente altfel decât cele pe care le avem şi faţă de fraţi încep să apară, lucrurile se complică, şi nu neapărat în sens negativ.
Se spune că pentru a face o iubire să dureze, trebuie să fii în primul rând cel mai bun prieten al partenerului tău. Dacă parcurgem drumul invers, de la prietenie la dragoste, să fie oare la fel de durabilă îmbrăţişarea inimilor noastre?
foto © Northfoto
|
Adauga comentariu