Totul vine de la sine in iubire. Ne intalnim, ne iubim si ne hotaram pe parcurs daca vrem sau nu sa fim impreuna pana la adanci batraneti… Ne place sa ne pierdem in iubiri adolescentine ce ne fac sa ne simtim mereu tineri si ne e frica atat de tare de cuvinte grele despre iubire, despre viitor sau despre viata. Desi se spune ca femeile prefera stabilitatea si ca de indata ce au o relatie se si vad mergand spre altar, adesea realitatea contrazice stereotipul. Sunt, se pare, si barbati care gandesc la fel, sau dimpotriva, femei care nu vor neaparat sa se marite… Da, voi starni cu siguranta revolta misoginilor, dar nu chiar toate femeile vor sa fie acolo pentru un viitor sot, si cu atat mai putin se vad in ipostaza de a-si asuma o familie mult inainte de vreme.
Schimbarile in cuplu sunt determinate cel mai adesea de dorinta unuia, sau a celuilat, de ceva mai mult. Niciodata in cuplu lucrurile nu vor lua o alta intorsatura decat aceea care negativa daca nu tinem cont de necesitatea schimbarii. Ne mutam impreuna pentru a experimenta ceva nou. Ne casatorim sperand ca lucrurile vor fi altfel traite din perspectiva unui cuplu acceptat ca atare si de lege, oricare ar fi ea. Ne hotaram sa avem copiii pentru a varia peisajul si in cele din urma ne bucuram de prezenta micilor animatori ai iubirii noastre dandu-i astfel un oarecare sens. Si toate aceastea sunt schimbari care aparent fac relatia sa progresze. Schimbari care intr-un fel sau altul isi pun amprenta pe fiinta noastra, ne creeaza mereu noi asteptari si mai ales ne dau sentimentul ca evoluam.
Dar oare chiar avem nevoie de evolutie in iubire? N-ar fi mai simplu oare sa reuntam la mai planifica orice detaliu si mai ales la a tine cont de ceea ce se asteapta de la noi? E adevarat, stereotipurile aceastea sunt atat de bine incetatenite in mediul in care traim si mai ales in educatia pe care o primim, incat ajungem sa credem ca altfel nu se poate. Iubirea ramane undeva pe un plan secundar atunci cand vine vorba de schimbarile statutului social. Si, daca stai sa te gandesti, de fapt ea insasi e cauza pentru care toate aceste schimbari au loc.
Astfel, departe de a mai crede ca lucrurile vin intotdeauna de la sine, avem uneori senzatia ca un papusar invizibil ne joaca existenta dupa miscari invatate pe de rost.
De fiecare data cand incercam sa iesim de sub mana lui, suntem priviti cu surprindere si chiar poate ura pentru indrazneala de a nu ne conforma.
Si pentru ca azi am descoperit intr-o viata trecuta ca iubirea era altfel, mi-am propus sa dezleg firele ce ne opreau zborul si sa aleg sa plutim inspre prima zi.
Ne iubim si acum, dar ne-am ascuns intre fire. Vreau sa ne lasam iubirea sa zboare ca si cum schimbarile ei nu ne-ar fi atins.
foto Northfoto
Adauga comentariu