Dacă te-ai fi trezit mai devreme. Dacă ai fi spus pe moment ce gândeşti. Dacă ai fi tăcut. Dacă ai fi iertat. Dacă. Acest „dacă” pare să ne urmărească cam pe oriunde am merge şi orice am face. Şi asta pentru că întotdeauna suntem în căutarea a ceva mai bun şi ne surprindem prea adesea întrebându-ne pe noi înşine dacă am făcut chiar tot ce era posibil sau dacă am ales calea cea bună. Şi dacă totuşi asta nu-i calea cea mai bună? Dacă se putea mai bine?
Putem şi avem ocazia să alegem cea mai bună cale. Trebuie doar să ne sincronizăm puţin cu timpul şi cu cei ce ne înconjoară. Acest „daca” n-ar trebui să fie un impediment în drumul nostru pentru că în definitiv, alegerile pe care le facem ne duc în situaţia în care ne aflăm. Aşa că înainte de orice decizie importantă ia-l în considerare pe „dacă”. Gândeşte-te dacă există posibilitatea sau măcar o urmă de posibilitate să regreţi alegerea făcută. Nu lăsa în sufletul tău sa persiste nici măcar o urmă de îndoială, nu lăsa loc de „ce-ar fi fost dacă?”
Din universul de întrebările care ne macină sufletul cea mai apăsătoare va rămâne mereu „Ce-ar fi fost dacă?” Însă problema este că practic nu ne putem întoarce în timp, nu putem schimba ceva ce deja a fost făcut. Desigur, putem să ne încăpăţânăm să trăim încă acolo dar acest lucru nu ne-ar duce în final decât la o automutilare sufletească inutilă.
Aşadar nu vom şti niciodată răspunsul la această întrebare şi în definitiv… nici nu avem nevoie de el pentru a fi fericiţi.
Adauga comentariu