Când deschide frigiderul, scoate întâi berea ei. El nu este elegant. El scoate, totuși, berea ei, pentru că ea sapă morminte în telecomandă de când a venit acasă și se holbează acru la bibeloul de pe televizor. Ceva să-i prindă bine și scoate numai berea ei pentru că numai o bere există în frigider. Lui i-a fost sete și poftă toată ziua.
Banal? Există un număr impresionant de oameni care au căzut de acord asupra faptului că a scrie este, în general, un chin. Ni se pare delicios cum cei mai mulţi dintre aceşti oameni sunt scriitori renumiţi, cu chinurile cărora ne delectăm cât de des avem ocazia. De câteva ori la rând, în unele cazuri. Dacă ar fi să îi credem pe cuvânt – a scrie e un chin – atunci adăugăm că, în aceste condiţii, a scrie despre dragoste e un iad al provocărilor.
Despre dragoste, de altfel, se poate lejer asocia unei producții impresionante de idei, toate îmbuteliate pe soiuri (utopică ori numai idealizată, de roman sau de cinematografie, pragmatică sau chiar practică, aprinsă, domestică etc.), în funcție de sentimentalitatea fiecărui filosof și pentru gustul hoardelor de psihologi hămesiți după tipare. Nu negăm, tiparele sunt medii cel puțin sănătoase, confortabile și sigure ca o masă caldă așezată de mama. Aici însă, unde este vorba despre dragoste, tiparele s-ar putea să pregătească o nutritivă salată de fructe la conservă – plastică și plină de calorii.
Citeste in continuare aici.
Adauga comentariu