Pâna nu demult operatia de cezariana era o interventie chirurgicala folosita doar în cazuri extreme, când era pusa în pericol viata mamei sau a fatului. Astazi este o procedura din ce în ce mai folosita pentru a evita durerile nasterii naturale.
Operatia cezariana este nasterea chirurgicala în urma unei incizii efectuate la nivelul abdomenului inferior al mamei si al uterului acesteia. Incizia este de obicei orizontala, cea verticala fiind aplicata doar în cazuri complicate în care copilul trebuie scos imediat. Interventia dureaza 45-50 de minute, bebelusul fiind scos în primele 5-10 minute.
Pregatirea în vederea unei astfel de interventii este foarte importanta. Pacienta trebuie sa stie exact la ce sa se astepte înainte, în timpul si dupa operatie. Cel mai adesea se recurge la o anestezie locala, epidurala sau spinala care lasa pacienta constienta dar o face insensibila de la mijloc în jos. Numai în cazuri exceptionale se apeleaza la anestezia generala.
Ca ritual premergator interventiei, se rade parul pubian si abdominal iar zona se spala cu sapun antibacterian, se introduce o sonda în uretra (care va fi scoasa la 24 de ore dupa operatie), eventual se efectueaza o clisma (nu este obligatoriu).
În momentul operatiei mâinile pacientei vor fi legate de masa (pentru propria sa siguranta), va fi acoperita cu cearceafuri sterile, i se introduce un tub subtire intravenos la nivelul antebratului pentru a i se putea administra sedative. Se monitorizeaza în permanenta tensiunea arteriala, ritmul si frecventa cardiaca, saturatia oxigenului din sânge.
În momentul inciziei pacienta va simti o senzatie de presiune si de smulgere atunci când copilul este adus pe lume. Dupa scoaterea copilului, medicul va îndeparta placenta si va închide rana. Ulterior pacienta este dusa la reanimare, unde se va afla sub atenta supraveghere a asistentelor între 1 si 4 ore, dupa care este mutata în salon. Medicul în va prescrie un tratament iar asistentele o vor ajuta în efectuarea acestuia. Este posibil ca în prima zi dupa interventie proaspata mamica sa resimta senzatii de greata, de voma, dificultati respiratorii, dureri locale, sau va avea nevoie de sprijin pentru a se ridica.
Perioada de spitalizare este de obicei între 3 si 5 zile. La început mama nu va putea consuma decât lichide pentru ca treptat sa poata reveni la alimentatia obisnuita. Pacienta va avea voie sa-si îngrijeasca si sa-si alapteze bebelusul imediat ce se va simti în stare. Incizia abdominala se vindeca în aproximativ 4 saptamâni dar durerile pot fi resimtite chiar si timp de un an.
Operatia cezariana salveaza femeile de la renumitele si temutele dureri ale nasterii. Cu toate acestea nu este lipsita de riscuri, care pot tine fie de durata îndelungata a recuperarii postoperatorii, incizia se poate infecta, copilul poate fi traumatizat în timpul nasterii, pruncul poate fi adus pe lume înainte de dezvoltarea totala, fapt care poate duce la imaturitate pulmonara. Poate cel mai grav risc este posibilitatea de deces a mamei, dar aceste cazuri nefericite sunt extrem de rare si se înregistreaza doar daca operatia de cezariana este facuta în regim de urgenta.
Important este sa te gândesti din timp la posibilitatea apelului la cezariana în vederea aducerii pe lume a bebelusului tau astfel încât sa poti apela din timp la un medic specialist care sa te îndrume, care sa-ti prezinte toate datele pe care trebuie sa le stii si care sa-ti indice toate actiunile pe care trebuie sa le întreprinzi pentru o interventie de succes.
foto © Northfoto
|
Adauga comentariu