Treptat, fara sa-mi dau seama cand si cum, mi s-au furisat in inima cateva regrete, care incepusera sa-mi macine putin cate putin sufletul.
Iubiri neimplinite, visuri spulberate intr-o clipa, dorinte ingenunchiate, persoane care imi bantuiau amintirile cu vorbe grele… toate se adunasera si incepusera sa ma doara.
Dupa multe nopti pierdute cu ochii in tavan, dupa multe lacrimi care mi-au udat perna, dupa zile agitate in care nu intelegeam ce este cu mine, am inceput sa reflectez la ce mi se intampla. Totul era ok in viata mea, dar zbuciumul interior nu-mi dadea pace sub nici o forma.
Si apoi am realizat: regretele adunate imi impovarau inima, presiunea lor aproape ca o zdrobea. Atunci a fost momentul cand a trebuit sa spun: STOP!
Am alungat din viata mea oamenii care ma intristau, care nu stiu sa spuna o vorba buna si nici sa-mi fie alaturi cand am nevoie. Am alungat gandurile negre care imi incolteau in minte. Am rascolit sufletul si am adus la suprafata din nou visurile si dorintele mele, le-am scuturat de praf si am lasat optimismul si zambetul sa le hraneasca si sa le ajute sa creasca.
Iubirile demult apuse sunt acolo, in trecut. Tarziu am invatat ca fiecare om din viata ta are rolul lui si fara sa-ti dai seama, a fost cea mai potrivita persoana pentru tine in acel moment. Fiecare actiune a trecutului are rolul de a te face mai puternic, de a te impinge sa evoluezi si sa descoperi ce-ti doresti cu adevarat.
Acum sunt fericita! Fericita ca am reusit sa las in urma regretele. Ma trageau degeaba inapoi. Acum sunt impacata cu mine, stiu cine sunt si ce-mi doresc de la viata, stiu cu ce oameni vreau sa ma inconjor, dar si pe cine sa las sa-mi fie alaturi si aiba grija de inima mea. Si, mai presus de orice, stiu ca fiecare zi intampinata cu un zambet este un castig pentru mine!
Adauga comentariu