Obiceiuri de Anul Nou

Ziua de 1 ianuarie marcheaza trecerea in Noul An. Insa
nu intotdeauna a fost asa. Inainte de secolul al 17-lea,
Craciunul era considerat drept ziua in care anul se schimba.
In 1691, Papa Inochentie al XII-lea a stabilit data de
1 ianuarie ca fiind prima zi din an.
Ca insemnatate religioasa, in liturghia catolica ziua
de 1 ianuarie reprezinta o octava de la Craciun (8 zile)
si este dedicata Sfintei Maria. In credinta ortodoxa,
1 ianuarie este ziua Sfantului Vasile, zi incarcata de
obiceiuri si traditii.
Noaptea de trecere in Noul An este deasemenea marcata
de numeroase obiceiuri si traditii. Printre acestea, poate
cel mai important este obiceiul uratului. Uratul este
un complex de dansuri cu recuzita si cantece, diferite
in functie de zonele tarii.
Multe dintre uraturile traditionale sunt strans legate
de simbolistica mistica a animalelor in credinta populara.
Printre cele mai cunoscute se numara: Capra, Ursul, Caiutii.
Mastile purtate de tineri in timpul acestor ritualuri
reprezinta diverse animale, si sunt uneori adevarate opere
de arta, realizate cu truda de mesteri locali.

"Plugusorul" este un obicei legat de mitul fertilitatii,
adresandu-se urari de prosperitate si belsug, incheindu-se
cu cuvintele:

"Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mândre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.

Sa va fie casa, casa;
Sa va fie masa, masa;
Tot cu mesele întinse
Si facliile aprinse.
Si la anul sa traiti,
Sa va gasim înfloriti,

Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogata
De toate-ndestulata.
Aho, aho!"