Organizatie care urmareste diferite scopuri civice precum apararea drepturilor omului, protectia mediului si a patrimoniului cultural, reunificarea celor doua state romanesti, reformarea felului de a face politica in Romania si, mai in general, refacerea morala a societatii romanesti, fondata de un grup de protestatari din Bucuresti, Piata Universitatii 2012-zona Arhitectura, va informam pe aceasta cale asupra demersurilor pe care le-am intreprins cu ocazia Zilei Aromanilor de Pretutindeni, care se marcheaza in fiecare an la data de 23 mai, aniversand astfel emiterea firmanului prin care la 23 mai 1905 Imperiul Otoman a recunoscut existenta pe teritoriul sau a miletului romanesc (adica a nationalitatii romane), separat de alte comunitati crestin ortodoxe. Acest text legislativ, ai carui principali beneficiari au fost aromanii si meglenoromanii aflati inca sub ascultarea Inaltei Porti, a reprezentat o mare victorie a diplomatiei romanesti din acea perioada, lucru de altfel demonstrat si de data la care sultanul a semnat istoricul firman. Potrivit calendarului iulian (asa-numitul stil vechi), inca in vigoare in acea perioada in Romania, 23 mai corespunde datei de 10 mai, Ziua Nationala a Romaniei intre 1867 si 1947.
Asa cum se stie, dupa ce in 1913 teritoriile locuite de aromani si meglenoromani au fost impartite intre diferite state balcanice si dupa ce in 1948 guvernul comunist impus de ocupantul sovietic a dezangajat total Romania din politica sa traditionala de asistenta diplomatica, culturala si confesionala a minoritatilor vlaho-romane din Peninsula Balcanica, exercitiul drepturilor specifice ale acestor populatii a fost suprimat, in unele tari situatia fiind chiar si in prezent deosebit de grava. In opinia noastra, aceasta chestiune priveste respectarea drepturilor omului, valoarea fundamentala pe care se bazeaza Uniunea Europeana si, in general, lumea libera contemporana, drepturile culturale specifice minoritatilor nationale fiind un subdomeniu al acestei materii. De asemenea, nu uitam ca potrivit articolului 7 din Constitutia Romaniei, tara noastra are o datorie de protectie a etnicilor romani de dincolo de granite.
Prin urmare, joi, 23 mai 2013, am adresat un set de petitii presedintilor, guvernelor si parlamentelor statelor in chestiune, prin intermediul ambasadelor din Bucuresti. Nu ne-am limitat strict la statele unde traiesc aromanii sau meglenoromanii, ci ne-am extins initiativa asupra tuturor minoritatilor romanesti. Ne-am adresat astfel autoritatilor Albaniei, Bulgariei, Croatiei, Greciei, Macedoniei si Serbiei. Nota generala a acestor petitii a fost dorinta noastra ca tarile respective sa recunoasca propriilor minoritati, inclusiv romanilor- dacoromani, aromani, meglenoromani, istroromani-, drepturile specifice si sa implementeze mecanismele de exercitiu al acestora la standardele Romaniei vizavi de minoritatile etnice de pe teritoriul sau, stiut fiind ca acest domeniu este unul dintre putinele in care tara noastra chiar reprezinta un model.
Desigur, am adresat si unele cereri specifice fiecarui caz in parte: autoritatilor din Grecia le-am cerut sa inceteze falsificarea istoriei minoritatilor prin sustineri de genul ca vlahii ar fi greci romanizati, slavofonii greci slavizati etc., precum si actiunile de mituire a etnicilor aromani din tarile vecine pentru a isi declara o falsa identitate greaca, in vederea maririi artificiale a ponderii etnicilor greci in populatia statelor respective; autoritatilor din Macedonia, tara care acorda recunoastere aromanilor inclusiv prin Constitutie, le-am solicitat sa depuna mai multe eforturi pentru conservarea dialectului si a culturii meglenoromane, care are deja un caracter endemic; pe langa autoritatile din Serbia am insistat pentru incetarea discriminarii dintre romanii din Voievodina (inclusiv Banatul de Vest) si grupul mai numeros din Valea Timocului, acordarea si pentru acestia din urma a drepturilor recunoscute celorlalti, precum si stoparea manevrelor prin care, dupa modelul stalinist de trista amintire aplicat in Republia Moldova si Ucraina, se incearca crearea unei false identitati nationale vlahe, ca si cum cuvantul „vlah” nu ar fi un sinonim pentru „roman”; responsabililor croati le-am subliniat necesitatea protectiei speciale a dialectului si culturii istroromane, care nu mai supravietuiesc in prezent decat in circa 9 sate din Peninsula Istria, avand astfel de-a face cu cel mai amenintat idiom din Europa s.a.m.d.
Intrucat si pe plan intern exista unele presiuni pentru recunoasterea aromanilor traitori in Romania ca si minoritate nationala, dorim sa precizam urmatoarele: in opinia noastra, situatia aromanilor, ca si cea a meglenoromanilor si istroromanilor, este similara cu cea a sasilor transilvaneni. Sasii au evoluat separat de ceilalti vorbitori de limba germana timp de opt sute de ani, fara continuitate geografica, dezvoltandu-si dialecte si unele elemente de cultura distincta. Acest lucru nu i-a facut insa mai putin germani, ci a condus la o imbogatire a civilizatiei germane in ansamblul sau. Asadar, consideram ca o eventuala recunoastere a aromanilor ca si minoritate nationala in Romania ar fi absurda, contrara adevarului stiintific, si ar delegitima orice demers pe care tara noastra il intreprinde sau l-ar putea intreprinde in sprijinul aromanilor din Balcani.
Totusi, fiind perfect constienti de originalitatea lingvistica si culturala a aromanilor, meglenoromanilor si istroromanilor, de varietatea si bogatia pe care acestia o aduc civilizatiei romanesti si celei europene in general, ne pronuntam in favoarea implementarii unei legislatii si a unor mecanisme care sa asigure conservarea si dezvoltarea pe teritoriul Romaniei a dialectelor romanesti sud si vest-balcanice si a culturilor si literaturilor asociate acetora.
Adauga comentariu