Europa are o bogata traditie culinara care atrage in mod constant curiosi din intreaga lume, iar acest fapt a si stat la baza dezvoltarii treptate a unui nou tip de turism mondial, cunoscut in prezent sub denumirea de turism gastronomic sau turism culinar.
Primii care sa beneficieze din plin de aceasta inedita forma de a practica turismul sunt chiar expertii intr-ale bucatariei, adica maestrii culinari de pretutindeni din lume, apoi diversi reprezentanti ai retelelor hoteliere sau ai firmelor de catering precum si experti ai producatorilor alimentari, interesati si acestia sa isi diversifice oferta cu preparate unice, certificate ca atare de catre chiar profesionistii din tara lor de origine.
Abia in plan secund turismul culinar se adreseaza si oamenilor obisnuiti, si acestia dornici sa vada la fata locului cum se prepara la superlativ un preparat cu specific local sau sa deguste cu mare pompa preparate celebre intr-o ambianta perfecta, menita sa potenteze aromele si aspectul deosebit al mancarii.
Alegerea peisajului si a arhitecturii ideale sunt doua conditii esentiale pentru succesul turismului gastronomic, stiut fiind faptul ca un brand alimentar poate fi mai usor alipit unei anume traditii locale daca se pastreaza specificul cultural si pe alte planuri si nu doar in plan strict culinar.
Aceeasi zona turistica poate de aceea oferi alternative reale pentru acest tip de turism, in locatiile de 5 stele putand fi servite, de exemplu, preparate specifice vechii aristocratii a locului, iar in locatiile cu tenta rustica sau etnica putandu-se servi preparatele mai putin complexe, dar pline de savoare caracteristice pentru oamenii modesti de la "talpa-tarii".
Destinatiile alese pentru turismul culinar nu e totusi bine sa se afle in proxima vecinatate pentru ca, asa cum nu tii la un loc slanina cu frisca, tot asa nu poti propune cu sanse de reusita doua spatii culturale complet diferite. Succesul deplin insa poate fi asigurat printr-o colaborare stransa intre toti managerii turistici dintr-o zona data, interesati sa isi vanda toate pachetele de servicii si nicidecum sa intre intr-o falsa relatie de competitie, fara nici o baza reala atunci cand ne referim la turismul culinar, care pemite si chiar incurajeaza diversitatea si bunul gust.
Maxima atentie trebuie totusi acordata la metodologia de implementare a acestui tip de turism, fiind totusi evident faptul ca nu oricine isi poate permite sa il promoveze in absenta unui specific culinar bogat, bine sustinut atat prin profesionisti de prima mana, gata oricand sa isi demonstreze maiestria cat si printr-o logistica pe masura, care sa includa obligatoriu modalitati moderne de analiza si comunicare precum salile de conferinta, accesul la informatie sau laboratoare de microbiologie prin care sa se compare si sa se certifice valoarea nutritiva a preparatelor din oferta zilei.
In Romania, cu siguranta turismul zonal cu specific rustic sau religios are o deschidere oarecare si catre turismul de tip gastronomic, dar inca nu se poate discuta in aceste cazuri particulare despre standarde europene si deci nu este vorba deocamdata de niste alternative viabile.
Marile resorturi turistice din tara pot insa "sparge gheata", fiind nevoie doar de putina munca de organizare si de profesionisti de top pentru a se lansa cu brio si acest tip de turism in Romania. Va fi nevoie de munca pe branci, dar rezultatele nu pot fi intr-un final decat multumitoare deopotriva pentru clienti si pentru furnizorii de servicii turistice. Turismul gastronomic aduce neindoios un plus de viata si culoare in lumea de astazi, iar tarile care au inteles la timp acest lucru se afla deja inscrise pe harta turistica a lumii si la acest capitol unde profiturile pot depasi cu mult investitiile facute.
Adauga comentariu