GfK România a derulat în luna septembrie 2010 un studiu online pe platforma www.askGfK.ro prin care şi-a propus să afle care sunt metodele de contracepţie cunoscute şi folosite de români, factorii care îi influenţează în luarea deciziei privind utilizarea, precum şi sursele de informare la care apelează.
Concluziile cercetării arată că, în general, cele mai cunoscute metode contraceptive sunt: prezervativul (95%), pilulele contraceptive (94%), retragerea înaintea ejaculării (83%), steriletul (75%), metoda calendarului (74%) şi pilula de a doua zi (72%).
Metodele mai noi, cum ar fi plasturele contraceptiv şi prezervativul feminin sunt cunoscute cu precădere de tinerii între 18 şi 24 ani. Persoanele cu educaţie superioară şi venit net pe gospodărie mai mare de 1000 lei sunt în general mai informate referitor la metodele de contracepţie decât persoanele cu o educaţie sub medie şi venit mic.
Dacă metoda calendarului este cunoscută în egală măsură de toate vârstele şi indiferent de sex, contracepţia prin înregistrarea temperaturii corpului este cunoscută preponderent de femeile peste 35 de ani.
Pentru a afla despre metodele contraceptive folosite în prezent, studiul www.askGfK.ro a întrebat separat bărbaţii despre comportamentul lor – 72% dintre bărbaţi folosesc prezervativul masculin, iar 44% mai practică şi retragerea înaintea ejaculării. Jumătate dintre respondenţii de sex masculin sunt de acord cu folosirea metodelor contraceptive, o treime nu le agreează dar le consideră necesare şi doar unul din şase bărbaţi consideră că ştie foarte multe despre aceste metode.
27% dintre femeile intervievate folosesc în prezent pilula ca metodă contraceptivă, în vreme ce aproape 20% nu se protejează. Altfel, sunt puţine femeile care folosesc în principal metode de contracepţie feminină. Cea mai mare parte a lor recurg tot la metodele specifice bărbaţilor – prezervativul masculin, retragerea înaintea ejaculării. Metoda calendarului este folosită în cuplurile de peste 35 de ani. Tinerii între 18-24 ani folosesc în special pilula contraceptivă – a cărui utilizare scade semnificativ în segmentul de peste 45 ani – şi prezervativul masculin.
Cele mai puţin utilizate metode contraceptive sunt: inelul vaginal, prezervativul feminin, diafragma şi plasturele contraceptiv. Totuşi, inelul vaginal si prezervativul feminin sunt utilizate mai mult de către persoanele cu venituri mari. Steriletul este utilizat în special de femeile cu vârsta peste 45 ani.
20% dintre femeile intervievate au folosit cel puţin o dată pilula de a doua zi, iar 30% au aplicat regulile metodei calendarului.
Mai mult de o treime dintre femeile intervievate se informează şi aleg singure în ceea ce priveşte metoda contraceptivă pe care să o folosească, iar o altă treime se sfătuiesc cu un medic. Apoi, majoritatea femeilor discută această variantă cu partenerul şi de cele mai multe ori decid împreună.
În concluzie, majoritatea bărbaţilor utilizează frecvent prezervativul iar secundar, retragerea înaintea ejaculării. Aproape jumătate dintre femeile din cuplu folosesc o singură metodă contraceptivă, în principal prezervativul masculin sau pilula contraceptivă, iar 20% folosesc mai mult de două metode – faţă de metodele principale se adaugă retragerea înaintea ejaculării şi metoda calendarului. Metodele contraceptive moderne sau mai puţin convenţionale sunt folosite de foarte puţine femei. Având acest comportament, persoanele adulte din mediul urban care au o viaţa sexuală sunt mulţumite, în general, cu metoda de contracepţie pe care o folosesc în prezent.
Internetul este principala sursă de informare despre contracepţie în rândul respondenţilor, menţionat de 83% din ei. Pe următoarele locuri se află medicul (41%), partenerul sau partenera (38%), broşurile din cabinetele medicale (36%), televiziunea (30%) şi revistele pentru femei (29%).
Studiul a fost realizat de GfK România în luna septembrie a acestui an, prin intervievarea online a unui număr de 600 respondenţi utilizatori de Internet cu vârsta între 18 şi 50 de ani din mediul urban. Respondenţii au fost recrutaţi aleator de pe platforma online www.askgfk.ro, astfel încât să se asigure reprezentativitatea la nivelul populaţiei investigate. Eroarea maximă de eşantionare este ±4%.
Adauga comentariu