De ce te ingrasi de la stres?

Stramosii nostri resimteau unele simptome analoge,
dar stresul a fost botezat
astfel abia in anii ‘50. Un stres „fericit”
sau unul „negativ”(dar usor) sunt salutare.
Primul, pentru ca
ne poate ajuta sa „mutam muntii din loc”,
al doilea, pentru ca serveste drept motor al actiunilor.

Din pacate, stresul „rau” – adevarata
maladie a secolului – chiar face rau. Este cauzat
de multiplele solicitari la care este supus organismul:
zgomotul, poluarea, conflictele relationale… Atata
vreme cat corpul este capabil sa reziste la aceste agresiuni,
cat isi pastreaza capacitatea de a se adapta, totul
merge bine. Dar cand survine un „preaplin”
de stres, imposibil de controlat (surmenaj cronic, emotii
intense si frustrari in serie), organismul incepe sa
se „ambaleze”. Atunci se deschide larg poarta
catre problemele de sanatate.

ORGANISMUL INREGISTREAZA TOATE TENSIUNILE NERVOASE
Cum se ajunge la asa ceva? Tensiunea nervoasa este,
la inceput, rezultatul unui conflict interior care nu
a fost rezolvat. Ea releva anumite „ciocniri”
intre elanul care impinge la actiune si o forta contrara,
paralizanta. Nu are importanta daca procesul este fizic
sau mental, pentru ca reactiile nervoase sunt aproape
identice. De fiecare data cand semnalele de stres sunt
comunicate catre creier, sistemul nervos pregateste
corpul pentru a reactiona, fie pentru lupta, fie pentru
fuga.

Stresul este daunator in doua feluri. Poate fi violent
si subit: soc afectiv, pierderea serviciului, a sprijinului
financiar… Dar se poate manifesta si ca „mini-stres”
repetat: zgomote, climat tensionat la serviciu sau acasa.
Tensunea nervoasa care decurge din aceste situatii poate
declansa adevarate tulburari fizice si nervoase, printre
care se numara si cresterea in greutate.

Doi hormoni, adrenalina si noradrenalina – programata
pentru a furniza o adaptare fizica imediata, ca raspuns
la agresiune – sunt descarcati in sange. In felul
acesta, muschii se contracta, tensiunea arteriala creste
si corpul este pregatit sa atace sau sa bata in retragere.
Atunci vine contra-ordinul, lansat de educatia noastra
care ne indeamna sa fim civilizati si de ratiune, care
ne da recomandari de genul „Opreste-te! Aceasta
decizie nu este buna, e dictata de prea multa emotivitate
si agresivitate, este riscanta si egoista.” Iar
rezultatul este cunoscut: energia
acumulata nu gaseste nicio supapa si tensiunea nervoasa
se instaleaza.

FIECARE CU NIVELUL SAU DE STRES
Multi indivizi nici macar nu realizeaza ca se afla intr-o
stare de tensiune neuro-musculara. Totusi, aceasta „congestie”
de curenti nervosi poate antrena dureri de cap, oboseala,
insomnie, ameteli si o inertie generala, tradusa printr-o
totala lipsa de chef. Daca ne facem timp sa ne observam
cu mai multa atentie, putem constientiza faptul ca,
in astfel de momente, ne strangem pumnii, mainile ne
transpira sau batem, nervosi, din picior. Aceste reactii,
pot, doar ele insele, sa agraveze anxietatea, modificand
chimia sangelui.

Se poate vorbi despre un adevarat cerc vicios. Nivelurile
de stres sunt foarte personale. Oamenii sunt capabili
sa suporte un anumit nivel de stres, inainte sa le fie
alertat creierul si sa provoace modificari ale sistemului
hormonal. Limita de rezistenta la stres este un barometru
personal al reactiilor in fata mediului. Stresul este,
intotdeauna, datorat unui stimul. Pentru unele dintre
clientele dumneavoastra, viata de zi cu zi este atat
de plina de stimuli incat reactiile lor excesive in
fata celui mai mic eveniment le transforma viata intr-o
permanenta incercare. Pentru ele, chiar si stimulii
cei mai benigni pot deveni un motiv de stres, acea „picatura
care umple paharul”. In acest
caz, problemele de sanatate nu intarzie sa apara. Indecizia
si reactiile negative sunt, si ele, factori de stres.
Atunci cand nicio reactie pozitiva, fizica sau mentala,
nu se maniesta, tensiunea se instaleaza si se acumuleaza.
Indecizia are la origine anxietatea, culpabilitatea
si frica. Negativismul se exprima prin lipsa increderii
in propria persoana, in propriile emotii, in propria
capacitate si judecata. Cand stresul pune stapanire
pe organism, alte substante in locul hormonilor (adrenalina
si noradrenalina) preiau stafeta pentru a favoriza anduranta
si rezistenta organismului si pentru a-i permite acestuia
sa faca fata situatiei. Aceste reactii naturale ale
organismului par a fi concepute pentru a raspunde agresiunilor
fizice. Cu toate acestea, numeroase situatii ale vietii
cotidiene, precum conflictele relationale sau poluarea
– sub orice forma -, nu necesita nicio etalare
a sistemelor de aparare fizica. Si aceasta crestere
a performantelor datorate hormonilor de stres este,
asadar, cel mai adesea, inutila.

ARMELE DE LUPTA SI… DE FUGA
Asa cum am vazut, organismul este programat sa raspunda
la stres prin lupta ori fuga. Dar, in majoritatea cazurilor,
nici una, nici alta nu se produc. De unde si aceasta
tendinta (foarte naturala!) de a ne defula in alt fel.
Cunoasteti scenariul: ne supara ceva sau cineva si,
pentru ca nu reactionam imediat, acumulam ciuda si nervi.

CELE CARE SLABESC SI CELE CARE SE INGRASA
Stresul le face pe cele mai multe dintre persoane sa
se ingrase. Dar exista si persoane (putine) al caror
apetit e taiat de cea mai mica grija, ele fiind incapabile
sa manance ceva atata vreme cat au probleme, „hranindu-se”,
in schimb, cu tigari si cafea. In principiu, alimentatia
in exces din timpul perioadelor de stres ar trebui sa
fie un proces normal daca ne gandim ca organismul consuma
din plin energie pentru a face fata agresiunilor. Din
pacate, printre alimentele preferate in astfel de situatii
se numara si ciocolata – cel mai dulce drog –
pentru ca ea contine cafeina, teobromina si anadamida,
care provoaca o stare usor euforica. Conform unui studiu
recent (NutriNews), 30% dintre femeile stresate (fata
de doar 13% din barbatii aflati in astfel de situatii)
sunt atinse de acest tip de bulimie compensatoare. Ce
e de facut? Un aspect important al strategiei de control
al stresului este acela de a defini in mod clar elementul
stresant, pentru a-l putea elimina. Important este ca
persoana in cauza sa nu se lase
dominata de stres, ci sa-l domine ea. Nu va ambalati,
atunci cand survine stresul, respirati profund, incetinandu-va
miscarile corpului. Analizati calm ce anume va framanta,
pentru a va clarifica problemele si a va pune ordine
in ganduri. Oferiti-va momente de relaxare, ca de exemplu:
o conversatie cu o prietena, rasfoirea unei reviste,
ascultarea unei piese muzicale frumoase etc. Faceti
exercitii fizice – reprezinta cel mai bun antidot pentru
stres, pentru ca inlatura tensiunile.
Intr-adevar, pentru ca nu putem „boxa” cu
persoana care ne-a enervat, mergem mai repede, lovim
mingea de tenis mai puternic, facem doua serii suplimentare
de exercitii pentru abdomen… si, curios, ne simtim
mai bine. Iar sportul, chiar daca, poate, nu slabeste,
macar este mai „respectuos” cu silueta decat
dulciurile.

Articol oferit de Les Nouvelles
Estetiques