Exista momente in viata care iti marcheaza poate fara sa vrei, felul in care devii, si modul in care alegi sa construiesti orice gen de relatii. Cel mai adesea, iubirea se imparte la doi si cand inceteaza a mai fi asa, alegi sa fugi. Iti amintesti de suferinta traita cand el a preferat-o pe cealalta ea, si de data aceasta nu vrei sa mai fii acolo cand ti-o va spune. Frica de a nu ajunge din nou pe carari mult prea batotorite ale unui suflet cu greu renascut din cenusa unei despartiri, te face sa crezi ca lupta trebuie abandonata fara ca macar sa fi inceput, sa crezi ca totul dispare in simplul moment in care o oarecare alta ea apare si revendica iubiri inchipuite. Dar oare nu e iubirea facuta pentru a te face sa simti, sa razi la fel de mult pe cat iti vine sa urli, si mai ales sa nu stii niciodata cand si unde se va sfarsi? De ce sa uiti atunci o iubire pe care ati construit-o in timp, doar pentru ca ea vrea sa fie asa? Iubitul meu imi spune ca sunt uneori geloasa. Nu mi-a placut nicicand cuvantul acesta pentru a descrie felul in care simti. Am pus revolta lui pe seama faptului ca adesea ii demonstrez lucruri ce par aprioric evidente in intuitia mea, si i-am ascuns fara sa vreau originea fricii mele de a-l pierde. I-am argumentat mereu ca pot avea mult discutata incredere in el…dar n-o pot avea vreodata si intr-o posibila cealalta ea. S-a amuzat mereu pe seama temerilor mele, jurandu-mi sinceritate, convins fiind o vreme ca eu as putea fi aceea care sa spun “gata!”. Cand insa existenta ne-a scos in cale o ea ce a intrat in povestea noastra nechemata, si care a avut pe parcurs revelatia unor dorinte ce puteau sa ne aduca suferinta, frica s-a transformat in indarjire. Am refuzat sa alerg inafara cortinei si am gasit nebanuite cai spre a-mi mentine fericirea. Iubitul meu nu credea ca ea e asa cum simteam. Imi spunea ca nimic nu e altfel decat la fel…ca noi suntem inca noi si ca ea va pleca in curand. Am asteptat o zi insorita. Aveam sa-i spun ca vreau un timp pentru mine chiar daca iubirea noastra inca nu murise. M-a intampinat cu flori. Primise o veste buna si mi-a spus-o fara ca macar sa ma salute. Ea a aparut doar pentru a nu fi salutata. El imi soptea cuvinte stiute doar de noi si imi promitea calatorii. Am si uitat ca imi doream despartirea. Am privit cu tristete spre ea si am inteles ca pentru noi avea sa ramana doar atat, o cealata ea. foto Northfoto
|
Adauga comentariu