Cand parintii se despart

"Când parintii pleaca, daca
spatiul nu mai este acelasi, copilul nu se mai regaseste
nici chiar în corpul lui, adica în reperele
lui spatiale si temporale, pentru ca unele depind de
celelalte. Dimpotriva, daca, atunci când cuplul
se desface, copilul poate ramâne în spatiul
unde parintii au fost împreuna, exista o mediere
si travaliul divortului decurge mult mai bine pentru
el. Daca nu, deoarece corpul lui s-a identificat cu
casa în care traieste, când casa este pentru
el distrusa, datorita absentei unui parinte sau dislocarii
cuplului, sau când el însusi trebuie s-o
paraseasca, copilul va cunoaste doua niveluri de destructurare:
nivelul spatial, care se rasfrânge asupra corpului;
nivelul afectivitatii, rasfrânt în sentimente
disociate.
[…] Când e foarte mic, copilul nu poate face cu adevarat
travaliul afectiv de a pricepe divortul, decât
daca ramâne în acelasi spatiu. Asa ca, daca
parintii pot proceda astfel, cel mai bine ar fi ca apartamentul
sa le ramâna copiilor si ca parintii însisi
sa vina alternativ sa-si îndeplineasca aici "datoriile
de parinte". Locul de domiciliu obisnuit al copiilor
ar trebui sa fie acela unde au trait împreuna
cu cei doi parinti si unde vor ramâne cu un singur
parinte.
Lucru valabil nu doar pentru casa, dar si pentru scoala,
când este vorba de copii de la sapte-opt ani în
sus. Este contraindicat ca, datorita unui divort, un
copil sa fie constrâns sa-si paraseasca scoala
pentru a merge la alta scoala. Putem fi siguri ca se
va alege cu doi ani de întârziere scolara;
nu se va mai duce la scoala pentru ca este prea divizat."