 În
momentul în care ni s-au deschis portile spre
alte tari, snobismul si-a gasit un nou mod de manifestare:
shoppingul în strainatate. Ideea era aceea de
a achizitiona produse pe care sa nu le mai aiba nimeni
altcineva. Numai ca pentru a avea privilegiul de a detine
un anumit produs în exclusivitate trebuie sa tii
sub anonimat provenienta. Pai si atunci ce farmec mai
are daca nu te lauzi la toata lumea ca ai fost în
locul X de unde ti-ai luat geanta Y pe care ai platit
suma Z? Si urechile care au de auzit aud iar a doua
zi vei vedea cum toata lumea „buna” poarta
exact aceeasi poseta achizitionata din acelasi loc.
Si uite asa s-a nascut turismul de shopping, nu din nevoi
culturale, estetice si artistice, nu din dorinta de relaxare
si de experiente noi ci din simtul vânatoresc pe
care îl au femeile în cautarea celui mai bun
pret. Asa ca doamnele cu bani si cu pretentii se înarmeaza
cu cele mai încapatoare valize si pornesc cu mic
cu mare spre destinatiile pe care agentiile de turism
le prezinta ca fiind ideale pentru cheltuit bani. Paris,
Milano, Viena, Praga, Amsterdam, Istambul, New York, toate
devin interesante pentru solduri si nu pentru edificii
istorice. Cica investitia este minunata pentru ca se pot
achizitiona lucruri de calitate la preturi foarte bune.
Desigur ca preturile acelea sunt convenabile pentru acelea
dintre noi care îsi permit sa dea câteva mii
de euro pe o pereche de pantofi care la noi în tara
fie nu se gasesc fie costa dublu. Am facut aceasta precizare
ca nu cumva sa crezi în mod gresit ca îsi
poate permite o astfel de excursie o femeie cu slariul
minim pe economie si care mai are un job de seara ca sa-si
permita o vacanta de o saptamâna undeva la mare.
Turismul de shopping li se adreseaza în special
femeilor pentru ca este vorba în propozitie despre
achizitionari de haine, parfumuri, cosmetice, bijuterii.
Asta nu înseamna ca nu sunt si barbati cu „fite”
care vor sa epateze cu noul lor costum cumparat de undeva
din Anglia, de exemplu.
Agentiile nu aveau cum sa nu profite de pe urma dorintelor
cheltuitoare ale românilor si au încropit
diverse circuite, excursii, sejururi de shopping incluzând
orase concrete în perioade specifice în functie
de reducerile oferite. Ofertele includ, trasnport, cazare
si masa iar în rest fiecare turist se limiteaza
la „atractiile” vizitate în functie
de consistenta cardului bancar la care are acces.
O sa spui poate ca sunt invidioasa. Nu vreau sa te contrazic
(din politete) dar nu am fost niciodata pasionata decât
de carti si de calculator. Visez însa sa am destul
de multi bani, dar ca sa vad lumea si nu sa cumpar obiecte
perisabile si inutile din ea.
foto © Northfoto |
Adauga comentariu