În liniştea Sihăstriei

Manastirile
din nordul Moldovei au devenit cu siguranta un punct de
reper important în turismul românesc. Fie
ca e vorba de turistii români sau de cei straini,
oricine îsi propune sa viziteze nordul tarii noastre
nu poate sa nu includa în itinerariul sau nume ca
Agapia, Voronet, Sucevita, Moldovita, Varatec, Sihastria,
Sihla, Manastirea Neamtului, Putna etc.
Locuind în Moldova, recunosc ca numele acestea au
devenit familiare pentru mine. Când eram copil am
vazut de multe ori manastirile, fie cu parintii, fie în
excursiile cu scoala. Atunci nu întelegeam însa
de ce atât de multa lume îsi alegea ca punct
de reper aceste edificii religioase. Mie mi se pareau
ca prea seamana între ele si sobrietatea care le
înconjura îmi dadea uneori fiori. De aceea,
dupa ce am crescut, nu m-am întors niciodata în
nord.
Saptamâna trecuta aveam însa nevoie de o zi
de relaxare, dupa o luna aglomerata la serviciu. Am ales
rapid – zona Neamtului. Nu stiu de ce. Poate ca
un magnet imaginar m-a atras acolo. Nu vazusem niciodata
manastirea Sihastria… Pâna duminica trecuta…
Construita pe valea pâraului Secu, la 16 km de Târgu
Neamt, în valea lui Anastasie (cum o numesc localnicii),
manastirea Sihastria este ridicata pe locul în care,
în jurul anului 1640, a fost întemeiata o
sihastrie de catre câtiva calugari ai Manastirii
Neamt. Câtiva ani mai târziu, episcopul de
Husi, Ghedeon, a ridicat acolo o bisericuta din lemn si
câteva chilii. Istoria si-a pus pecetea asupra bisericii,
care a suferit rând pe rând, efectele invaziilor
tatarilor si mai târziu ale otomanilor. Biserica
actuala a fost ridicata abia în 1824-1825. La fel
si zidul care îi da aspectul unei fortarete.
Cladirea nu impresioneaza neaparat prin grandoare, ci
mai ales prin atmosfera de pace care o înconjoara.
La amiaza e invadata de o lumina linistitoare care îti
da sentimentul ca te afli într-o alta lume, desprinsa
de toate cele omenesti.
Tot aici se afla mormântul parintelui Cleopa, precum
si chilia în care acesta si-a petrecut ultimii ani
ai vietii. Bancutele din fata casei cu pridvor sunt goale,
dar amintirea marelui om este înca vie în
inimile celor care l-au cunoscut si carora le-a adus lumina
în suflet. Magnolia si liliacul erau înca
în floare la Sihastria. Poate ca si florilor le
place sa zaboveasca mai mult în pacea unui astfel
de loc minunat.

Galerie
de poze (click pentru a mari)