Felul
în care îti zugravesti, îti mobilezi
si îti accesorizezi locuinta este o reflectare
a personalitatii tale. Casa mea nu va arata niciodata
la fel cu a ta pentru ca avem, cu siguranta, gusturi
diferite, temperamente diferite, aptitudini diferite,
posibilitati materiale diferite. Nu ma poate împiedica
nimeni sa îmi fac o copie dupa capela sixtina
la mine în dormitor daca asta mi-am dorit întotdeauna.
Nimeni nu îmi poate cere sa îmi zugravesc
toti peretii în aceeasi culoare daca eu vreau
sa ma simt ca la baza curcubeului. Asa cum nimeni nu
îmi poate impune sa imi fac tot apartamentul în
alb si negru, pentru ca asa se poarta, desi eu stiu
ca ma apuca nervii în prezenta acestor tonuri.
Nu pot sa îmi fac peretii sa arate asemeni unor
picturi cubiste daca eu sunt o fire romantica si îmi
vine sa desenez numai cupidoni si inimioare peste tot.
Placerea suprema este sa poti spune " e casa mea
si fac ce vreau cu ea în scopul de a ma simti
bine aici".
Nu cred ca cineva care nu are simtul culorii s-ar apuca
sa faca de la sine putere combinatii, ci ar prefera
varianta cuminte a peretilor uni optând pentru
o culoare care sa se asorteze cu piesele de mobilier
pe care le detine (pentru ca este mai usor sa îti
adaptezi culoarea zidariei la obiectele pe care le ai
decât sa îti procuri noi accesorii în
functie de culoarea din jur).
Nu concep,de asemenea, ca un suflet de artist se va
limita la monocromie când inima si mintea îi
vibreaza de atâtea combinatii de nuante.
Si nu vad o camera destinata unui copil fara a avea
reprezentata pe un perete macar o scena dintr-un basm
sau chipurile personajelor îndragite din desenele
animate.
Un singur sfat îmi permit în acest context:
daca optezi pentru reprezentari picturale, alege unele
care sa te încânte pentru mai mult timp
ca sa nu fii nevoita ca peste o luna sa îti transformi
din nou casa în santier.
|
Adauga comentariu