 Somajul
este un fenomen social contemporan, fiind o urmare a intalnirii
si confruntarii dintre cererea si oferta de munca. Notiunea
de somaj se poate traduce direct prin ’inactivitate’.
Somerii sunt un grup de persoane, din cadrul populatiei
active a unei tari. Populatia activa din punct de vedere
economic include toate persoanele cu varsta mai mare sau
egala cu 15 ani, apte de munca, si care, intr-o perioada
de referinta specificata furnizeaza forta de munca (utilizata
sau nu) pentru producerea de bunuri sau servicii in cadrul
economiei nationale. Mai general
spus, populatia activa cuprinde populatia ocupata si someri.
Astfel, populatia activa neocupata (sau somerii) reprezinta
acel segment din populatie care sunt in cautarea unui
loc de munca, nedetinand unul in prezent, dar fiind disponibile
sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile. In categoria
de someri sunt incluse si urmatoarele categorii:
– persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze,
care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit
un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data
ulterioara perioadei de referinta;
– persoanele care in mod normal fac parte din populatia
inactiva (elevi, studenti), dar care in perioada de referinta
au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt
disponibile sa inceapa lucrul.
Tipuri de somaj
Somajul poate fi clasificat in mai multe tipuri, in functie
de o multitudine de factori cum ar fi: dupa raportul cerere-oferta
sau dupa caracterul sau.
O prima clasificare ar imparti somajul in voluntar si
involuntar. Somajul voluntar apare atunci cand muncitorii
refuza oportunitatile de locuri de munca aparute, preferand
sa ramana someri. In schimb, somajul involuntar apare
atunci cand pe piata muncii sunt insuficiente locuri de
munca pentru a satisface toti cei apti de munca.
In cadrul somajului voluntar se incadreaza urmatoarele
categorii din populatie:
• persoanele angajate care prefera sa isi intrerupa
temporar activitatea deoarece apreciaza ca ajutorul de
somaj le asigura o existenta decenta
• somerii care asteapta locuri de munca mai bune
si mai potrivite lor decat cele existente la un moment
dat
• persoanele casnice care au hotarat sa se incadreze,
dar inca ezita din cauza nivelului salariului si a conditiilor
de munca existente pentru moment
In functie de natura si cauzele somajului intalnim somajul
conjunctural, frictional si structural.
In functie de raportul cerere-oferta si de impactul acestui
raport pe piata muncii avem urmatoarele categorii de somaj:
clasic (somaj prin eficienta a productiei), ciclic (somaj
prin insuficienta cererii) si sezonier.
In cele ce urmeaza sunt prezentate 3 dintre cele mai intalnite
tipuri de somaj:
Somajul sezonier
Acest tip de somaj este determinat de fluctuatiile cererii
fortei de munca. In marea majoritate a cazurilor aceste
fluctuatii pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic
de-a lungul anilor. Domenii in care acest tip de somaj
se manifesta cu precadere sunt agricultura sau constructiile,
unde pe tip de iarna cererea de munca scade dramatic.
Somajul frictional
Este cea mai raspandita forma de somaj, si este determinat
de persoanele care se gasesc in tranzitie intre slujbe.
Apare datorita dinamicitatii pietei de munca, deoarece
inerent este un interval de timp in care somerii ajung
la o slujba vacanta potrivita.
Somajul structural
Somajul structural (sau de neadaptare) apare in urma unui
dezechilibru intre structura ofertei si a cererii de munca.
Astfel, poate surveni in urma unei nepotriviri structurale
la nivelul profesiilor, a impartirii teritoriale sau demografice
intre ce locuri de munca sunt oferite si ce calificari
au cei care sunt apti de munca.
O categorie mai aparte de somaj o reprezinta somajul deghizat.
Acesta cuprinde acele persoane inregistrate ca someri,
dar care in realitate lucreaza fara contract de munca,
beneficiind in acelasi timp de toate drepturile legale
ale unui somer.
In concluzie, somajul reprezinta un fenomen social, o
urmare a unui dezechilibru existent pe
piata muncii, intre cererea si oferta de munca. |
Adauga comentariu