Un fapt putin cunoscut de catre publicul larg, dar cat se poate de real plaseaza femeile in topul partenerilor care initiaza un divort, la nivel mondial aproape 70% dintre persoanele care depun actele pentru finalizarea unui divort fiind femei si nu barbati. Statistic, acesta este adevarul rece, iar femeile sunt, se pare, responsabile in buna masura pentru rata in crestere a divortului in societatea noastra moderna.
Conform sociologilor si altor savanti care s-au ocupat de acest aspect al dinamicii de cuplu, divorturile se produc in principal ca urmare a lipsei de interes a ambilor parteneri pentru comunicare si cunoasterea celuilalt in profunzimea fiintei sale, diferentele marcante dintre barbati si femei putand conduce in timp la conflicte iremediabile atunci cand sotii nu fac eforturi sa isi inteleaga partenerul punandu-se in pielea acestuia si descoperindu-se atat pe sine cat si relatia de cuplu dintr-o perspectiva complet diferita, o experienta de bun folos pentru cimentarea relatiei de dragoste dintre doua persoane de sex opus.
Barbatii sunt asemanatori cu femeile mai ales din punct de vedere anatomic si mai putin din punct de vedere mental si/sau afectiv, aici diferentele dintre cele doua sexe fiind uneori atat de mari si evidente incat nu putini au fost ganditorii si oamenii de stiinta care s-au intrebat de-a lungul timpului daca nu cumva avem de-a face cu doua specii complet separate si nicidecum cu o singura specie, respectiv homo sapiens, asa cum este aceasta descrisa in tratatele moderne de antropologie.
Felul in care reactioneaza barbatii si femeile in situatiile incarcate de stres este unul dintre primii indicatori ai diferentelor dintre cele doua sexe, femeile avand tendinta de a apela aproape instinctiv la ajutorul celorlalti, cooperand cu acestia pentru a elimina stresul si starile negative care il acompaniaza pe cand barbatii, dimpotriva, au tendinta fie de a se izola, fie de a deveni agresivi, chiar violenti atunci cand presiunea momentului tinde sa ia amploare, afectand ritmul obisnuit al existentei lor.
Suplimentar, cauzele care pot declansa niveluri ridicate de stres la barbati si femei sunt de asemenea diferite, femeile temandu-se de exemplu de stigmatele sociale sau de absenta mijloacelor necesare unui trai decent, ele luptandu-se in consecinta din greu pentru a supravietui intr-un mediu ostil de viata, pe cand barbatii se tem mai degraba de esecurile in plan profesional si/sau sentimental decat de "gura lumii" sau de absenta mijloacelor necesare traiului de zi cu zi.
Plecand doar de la aceste moduri opuse de a gandi si reactiona specifice celor doua sexe, se pot deja prevedea niste prime obstacole de intampinat intr-o casnicie, abia dupa depunerea juramintelor de fidelitate cei doi soti incepand sa se descopere pe indelete in adevarata lor lumina. Lipsa constanta de comunicare si de flexibilitate va conduce inevitabil la conflicte iremediabile, dar o intelegere in profunzime a barbatilor si a modului in care functioneaza ei in cuplu si in societate, respectiv a femeilor si a trasaturilor lor definitorii va ajuta ambii parteneri sa se accepte cu plusurile si minusurile caracteristice fiecarei "specii".
Hormonii joaca de asemenea un rol important in dinamica de cuplu, barbatii fiind condusi de instinctele lor sexuale atunci cand testosteronul depaseste limitele normale, respectiv atunci cand le este refuzat sexul pentru perioade mai lungi de vreme, iar femeile fiind conduse instinctiv de un alt hormon numit oxitocina care le imprima la nivel comportamental atat nevoia de a comunica in exces si a relationa mai des cu toti cei din jurul lor cat si instinctele materne si necesitatea traiului in conditii de securitate si relaxare maxima in pacea propriului camin.
Exprimandu-si in mod diferit afectiunea, dragostea fata de partenerul de cuplu, barbatii si femeile risca sa fie uneori gresit intelesi, comportamentul lor specific ridicand semne de intrebare pentru reprezentantul sexului opus care nu poate intelege de ce partenerul de cuplu nu se exprima in plan emotional intr-un mod familiar ci se apuca sa repare lucrurile prin casa sau sa spele rufele atunci cand doreste sa isi manifesteze sentimentele de afectiune (in cazul barbatilor) sau te tine de vorba toata noaptea in loc sa faca dragoste si apoi sa treaca la programul de odihna (in cazul femeilor).
Experienta de viata va reusi intr-un final sa ajute atat barbatii cat si femeile sa se descopere in profunzime si sa accepte modul diferit de a relationa si a iubi ca pe ceva normal, dar pana la acumularea unei asemenea experiente benefice riscul inmultirii conflictelor de cuplu este destul de mare, iar consilierea cuplului de catre prietenii mai intelepti, de catre propria familie sau de catre un profesionist impunandu-se ca un ajutor foarte util pentru cimentarea relatiei de dragoste dintre doua persoane care se iubesc mult, dar nu au descoperit inca niste cai optime de comunicare si relationare cu celalalt.
Femeile noului mileniu par a avea insa mari retineri in directia cunoasterii partenerului de cuplu in profunzimea sa, ele ajungand rar din acest motiv sa il indrageasca cu adevarat pe acesta, cu toate defectele si calitatile sale. Barbatii par sa nu mai reprezinte deloc un mister din punctul de vedere a femeilor, in zilele noastre pana si adolescentele stiind parca tot ceea ce trebuie stiut pentru a initia o relatie cu un barbat si a-l face pe acesta sa se indragosteasca de ele nebuneste.
Realitatea ne arata din pacate faptul ca femeile dovedesc uneori superficialitate si mult orgoliu in relatiile lor romantice, nu intamplator ele trezindu-se ulterior cu reprosuri tot mai dese din partea partenerilor lor, reprosuri care intr-un final le determina sa dea curs despartirii mai degraba decat sa accepte dialogul cu niste fiinte "inferioare" lor, multe femei fiind sigure ca isi cunosc "omul" mai bine chiar decat propria sa mama. Acest mod abuziv de a relationa in cuplu a creat cu timpul un adevarat cerc vicios, femeile beneficiind in prezent de multa libertate si drepturi egale, dar nestiind intotdeauna ce sa faca cu aceasta libertate pentru a se bucura de tot ce are viata mai bun de oferit.
Aceasta este cauza principala a cresterii ratei divortului in ultimele decenii, barbatii continuand din inertie sa se lupte pentru a-si pastra casnicia intacta, dar femeile refuzand tot mai apasat dialogul si impacarea odata ce demnitatea lor a fost calcata in picioare de niste "badarani" incapabili sa le inteleaga pe deplin si sa le satisfaca toate pretentiile si standardele de viata.
E drept ca "pacatele" barbatilor sunt multe si greu de iertat comparativ cu cele ale femeilor, dar daca nimeni nu face nimic pentru a promova mai larg institutia casniciei si valorile sale intrinseci atunci lucrurile cu siguranta nu vor cunoaste o evolutie favorabila, noi urmand sa asistam tot mai neputinciosi la destramarea accelerata a valorilor familiei si cresterea alarmanta a ratei divorturilor, cei mai afectati de acest proces fiind pana la urma copiii, prin nimic vinovati de faptul ca mamica lor nu mai vrea sa il iubeasca pe tati la fel de mult ca inainte.
Adauga comentariu