 Termenul
de fotografie vine din grecescul “photos”
– lumina si “graphein” – a desena.
Tehnica fotografica cuprinde modalitati variate de producere
a unor imagini permanente pe suprafete sensibile prin
actiunea fotochimica a luminii sau a unei alte forme de
radiatie sau prin tehnici mult mai recente de captare
a imaginilor prin mijloace electronice.
In societatea de azi fotografia joaca un rol foarte important
ca mediu informational, ca o unealta in slujba stiintei
si industriei, ca o forma de arta sau ca un hobby foarte
raspandit. Este esentiala in afaceri si industrie, fiind
folosita in publicitate, documentare, fotojurnalism si
in multe alte domenii.
Cercetarile stiintifice, de la cercetarile in spatiu la
cele subatomice se bazeaza pe fotografie. Istoria dezvoltarii
fotografiei arata ca in secolul 19 fotografia era domeniul
catorva profesionisti deoarece necesita aparate mari si
placi fotografice de sticla, dar in primele decenii ale
secolului 20, odata cu introducerea rolfilmului si a aparatului
portabil, a captat atentia publicului larg.
In ziua de azi industria ofera fotografilor amatori si
profesionisti o mare varietate de aparate si accesorii
Lumina este esentiala in fotografie. Aproape toate formele
de fotografie se bazeaza pe proprietatile unor cristale
de argint, compusi chimici ai argintului si a unor halogeni
(bromina, clorina sau iodina), sensibile la lumina. Aceste
cristale se gasesc sub forma de emulsie (o pelicula fina
gelatinoasa) care se afla in filmul fotografic.
Fotografia se bazeaza asadar pe principii fizice si chimice.
Sensibilitatea la lumina a compusilor argintului este
principalul principiu chimic utilizat. Principiile fizice
care guverneaza sunt cele ale opticii si ale fizicii luminii.
Termenul generic de lumina se refera la portiunea vizibila
din spectrul radiatiilor electromagnetice, care includ
unde radio, raze gamma, raze X, infra-rosii si ultra-violete.
Pentru ochi unda cea mai lunga este rosu, iar cea mai
scurta albastru.
Dar oare cum a aparut fotografia pentru ca mai
apoi sa evolueze in ceea ce este in ziua de azi? Care
este istoria de inceput a stiintei fotografice?
Dezvoltarea proceselor fotografice a inceput cu recunoasterea
faptului ca anumite substante chimice isi schimba noanta
sau culoarea datorita expunerii la lumina. Dupa anii 1820
a inceput cercetarea pentru a reusi fixarea permanenta
a imaginii obtinuta prin expunerea la lumina. Din acei
ani si pina in ziua de azi oamenii de stiinta au rafinat
si imbunatatit procedeele chimice si optice ale proceselor
fotografice.
 Primele
incercari
Cea mai veche fotografie care s-a pastrat este datata
din 1826 sau 1827 si este imaginea unei curti interioare
vazuta de la fereastra sa de catre francezul Joseph Nicéphore
Niepce. Poza a necesitat o expunere de 8 ore. Rezultatul
obtinut a fost un pas enorm pentru cercetarea in domeniul
fotografiei.
Incercari notabile de a captura imaginile sunt si cele
ale britanicilor Thomas Wedgwood si Sir Humphry Davy la
sfirsitul secolului 18. Din pacate, ei nu au reusit sa
fixeze cu succes imaginile pe care le-au creat. Imaginea
lui Niepce, desi bine fixata pe hirtie, nu avea calitatea
necesara care ar fi asigurat adoptarea acestei noi tehnici.
A trebuit ca un alt om de stiinta, Louis Jacques Mandé
Daguerre, care a devenit asociatul lui Niepce si a continuat
sa lucreze indépendant dupa moartea acestuia, sa
aduca aceste prime tentative la un nivel care sa asigure
succesul la public. Daguerre a creat imagini simple direct
pe support de metal.A facut experimentele in anii 1830,
iar in 1839 a facut anuntul istoric al descoperirii procesului
ce avea sa poarte numele sau. Acesta implica expunerea
unei placi de cupru argintata, developarea imaginii in
vapori de mercur si fixarea acesteia in solutie de sare.
Imaginile rezultate erau foarte fragile la atingere si
trebuiau sa fie protejate de o sticla, dar erau capabile
sa pastreze si cel mai mic detaliu.
In aceeasi perioada, a anilor 1830, fizicianul britanic
William Henry Fox Talbot facea propriile sale experiente.
Primele succese le-a avut in 1835 si includeau imprimarea
imaginii frunzelor unei plante facute cu aparatul sau
de fotografiat in miniatura (supranumit si aparatul “
cursa de soareci ”). Acestea erau imagini negative
imprimate pe hirtie, preparate cu solutii de saruri de
argint, sensibile la lumina, fixate intii in saruri obisnuite
si, mai apoi, la sugestia lui Sir John Herschel (renumitul
astronom englez), in trisulfat de sodiu, cunoscut si ca
“ hypo ”.
Urmatorul pas important in cercetarea lui Talbot a fost
descoperirea unei imagini “ latente ”, produsul
invisibil al unei expuneri scurte, care putea fi developat
chimic.
Roll-Filmul
Urmatorul mare pas in dezvolatrea fotografiei a fost aparitia
la sfirsitul anilor 1880 a roll-filmului. Meritul pentru
aceasta descoperire ii revine americanului George Eastman.
In 1884 Eastman a introdus roll-filmul , care permitea
expuneri multiple, mult mai practic ca negativul pe sticla.
Dezvoltarea tehnicii fotografice a continuat asadar prin
cercetarile lui Eastman. Acest american, angajat timp
de 14 ani al unei banci, a fost pasionat de fotografie,
si a infiintat in iunie 1881 o companie care fabrica si
distribuia in toata America placi fotografice pe baza
de colodiu umed. Dar eastman avea o idee inovatoare, aceea
de a schimba placile de sticla, frgile si incomode. La
inceput a incercat cu o hirtie tratata cu niste substante
speciale. Mai apoi, cu ajutorul unui tinar chimist a scos
primul suport pentru fotografie transparent, suplu, si
aconstruit o noua masina adaptata la acesta. Suntem in
anul 1888, an in care Eastman a ales numele de KODAK pentru
inventia sa, ales astfel pentru ca se poate pronunta la
fel in aproape toate limbile cunoscute. A fabricat un
aparat usor de fotografiat si un film care permitea 100
de expuneri. Aceste poze erau facute de un amator, care
apoi expedia aparatul la Rochester si primea inapoi pozele
imprimate, ca si apartul sau incarcat cu un nou film,
totul pentru un 10 dolari. Tot atunci eastman a lansat
sloganul publicitar al firmei sale, care a facut inconjurul
lumii si nu a fost uitat nici la 100 de ani :”You
press the button, we do the rest!”. Succesul a fost
imens. Era de ajuns sa apesi un singur buton, pentru ca
sa devii magician. Fotografia nu mai era apnajul specialistilor,
devenise accesibila oamenilor de rind.
La mai mult de 100 de ani de la acele evenimente, procedeul
nu s-a schimbat, dar perfectionarile aduse au fost multiple.
Sensibilitatea la culori a fost mult imbunatatita, placa
devenind sensibila si razele ultraviolete, la infrarosii
si la razele X. Lumina artificiala a permis fotografierea
in timpul noptii si in camerele intunecoase, dar si marirea
imaginilor.
Fotografia in culori
Dorinta publicului de a se bucura de fotografii in culori
este evidentiata de frecventa cu care coloratul de mina
era folosit la primele fotografii. In special aceasta
metoda era folosita in cazul daguerreotipului. Daguerrrotipistul
londonez William Edward Kilburn a inregistrat cel mai
mare succes in colorarea pozelor sale, tindu-le o tenta
naturala.
In 1855 fizicianul englez James Clerk Maxwell a definit
baza teoretica a fotografiei in culori. El a inteles principiul
celor trei culori primare care sunt baza pentru toate
culorile.
La inceputul sec 20 au avut loc multe experimente, pentru
ca in 1904 fratii AuguAuguste and Louis Lumicre au anuntat
dezvoltarea unei tehnici. In 1907 si-au patentat descoperirea
sub Autochrome plates.
Aceasta va ramine cel mai popular proces, suportind competitia
a multor alti producatori pina in anul 1935, cind a aparut
Kodachrome, care utiliza roll-filmul.
Fotografia digitala
Ultima etapa in dezvoltarea recenta a stiintei fotografice
o realizeaza fotografia digitala. Camerele cu roll-film
sunt aproape date uitarii de marea majoritate a consumatorilor,
cu exceptia profesionistilor traditionalisti. Camerele
digitale inregistreaza in memoria lor digitala fotografia,
putand apoi sa fie transferata pe alte suporturi magnetice
(calculator) sau pe hartie (la fel cum se intampla cu
imaginile impregnate pe roll-film). Avantajele sunt nenumarate
printre care poate cel mai important este spatiul incomparabil
mai mare de pastrare a pozelor (nu mai depindem de cele
36 de pozitii ale unui roll-film). |
Adauga comentariu