Bolile profesionale

Iata ca in prezent datorita normelor stabilite de catre
Uniunea Europeana si alte organizatii puternice din
intreaga lume lucrurile au luat o intorsatura fericita
din acest punct de vedere si asta in ciuda vocilor care
afirma ca unii parlamentari europeni nu vor altceva
decat sa destabilizeze economiile tarilor estice si
sa asigure partea leului pentru tarile puternic industrializate
din vest. Dar adevarul este ca politicienii seriosi
nu doresc decat o imbunatatire simtitoare atat a conditiilor
de munca cat si a activitatilor economice care se desfasoara
in cadrul Uniunii Europene si nu numai.

In Romania multi angajati inca accepta riscul major
de imbolnavire lucrand in domenii precum industria plasticului
sau in minerit desi sunt constienti ca masurile de prevenire
luate de catre administratie sunt minime, iar compensatiile
oferite in caz de boala nu acopera cu siguranta necesitatile
unei persoane aflate in suferinta. Ceea ce isi doresc
acesti angajati este sa se apropie simtitor de varsta
pensionarii si sa nu ramana descoperiti prin trecerea
in somaj sau prin inchiderea activitatii care le aduce
un venit lunar stabil. Recalificare profesionala din
punctul lor de vedere reprezinta un grad mai mare de
risc financiar decat imbolnavirea la locul de munca
si astfel stand lucrurile nici prin cap nu le-ar trece
se incerce variante alternative de incadrare in campul
muncii.

Partea rea cu unele boli profesionale specifice industriei
romanesti este ca acestea sunt practic incurabile, existand
doar solutii medicale de compromis si nu o rezolvare
optima a starii de sanatate a angajatului. Medicii specialisti
recunosc aceste lacune ale sistemului de sanatate din
Romania, dar nu prea pot face multe lucruri atata timp
cat nu exista o colaborare stransa intre ministerul
de profil si diferitele industrii recunoscute pentru
riscul major de boala profesionala.

Ceea ce se incearca in prezent este o reutilare pe
baze moderne a tuturor activitatilor cu grad de poluare
sau toxicitate ridicat astfel incat masinilor industriale
sa le revina cea mai mare parte din munca propriu-zisa,
angajatii ramanand doar sa monitorizeze desfasurarea
in conditii optime a procesului de productie. va mai
dura cu siguranta ceva vreme, dar promisiunile sunt
ca riscul de imbolnavire la locul de munca se va reduce
simtitor in cativa ani si in Romania, asa cum s-a intamplat
si in celelalte tari europene unde a existat o preocupare
serioasa in aceasta directie. Sa speram ca asa vor sta
lucrurile si ca nici macar spiritul inventiv al romanului
nu va putea da peste cap aceasta directie pozitiva a
economiei romanesti din ziele noastre.