 Ca
nu facem mereu ceea ce ne place am învatat de mult.
Uneori însa, un lucru care nu ne place, facut la
timp, ne poate ajuta sa prevenim pericole ce pot fi fatale.
O astfel de situatie o constituie controlul ginecologic.
Stiu ca o sa strâmbi din nas, dar este bine sa îl
faci tu însati macar o data pe an. „Dar nu
ma doare nimic” vei spune tu. Te cred, însa
din nefericire, de cele mai multe ori, bolile aparatului
reproducator la femei apar si evolueaza fara durere, fara
preaviz, pe tacute, la modul cel mai pervers posibil.
Poti evita o tragedie strângând din dinti
si facând în fiecare an neplacuta vizita la
ginecolog.
Unul dintre examenele ginecologice esentiale este testul
Babes-Papanicolau care permite descoperirea modificarilor
celulare anormale de la nivelul cervixului si, in special
a modificarilor maligne sau a cancerului de col uterin.
Testul Papanicolau sau examenul cito-vaginal se refera
la studierea cu ajutorul microscopului a evolutiei celulelor
extrase din secretia vaginala. Acest test mai depisteaza,
în afara de modificarile canceroase ale celulelor
si prezenta unor infectii de tipul celei cu candida sau
trichomonas.
Testul în discutie a fost initiat în anii
40 de catre savantul român Aurel Babes si prefectionat
ulterior de catre omul de stiinta grec Papanicolau. Introducerea
testului Papanicolau în practica ginecologica a
avut drept efect scaderea mortalitatii datorate cancerului
de col uterin cu 70%.
Pentru a efectua testul, medicul ginecolog va extrage
cu ajutorul unei spatule celule de la nivelul colului
uterin, celule ce vor fi supuse unei analize microscopice.
Trebuie sa stii ca nu orice modificare celulara este cancerigena,
sau ca nu orice rezultat „anormal” la testul
Papanicolau înseamna cancer de col uterin. Cele
mai frecvente anomalii celulare se datoraza infectiei
cu virusul uman Papilloma (HPV – Human Papilloma
Virus)
Rezultatele care pot fi obtinute în urma acestui
examen ginecologic pot fi de cinci tipuri:
– celule normale (clasa I);
– „celule cu modificari atipice benigne” (clasa
II), ceea ce presupune o modificare obisnuita a celulelor,
fara motive de îngrijorare;
– „citologie sugestiva dar neconcludenta pentru
malignitate” (clasa III), dupa cum arata si denumirea,
rezultatele testului nu sunt suficiente pentru a pune
un diagnostic clar, sens în care va trebui sa se
recurga la teste suplimentare;
– „citologie puternic concludenta pentru malignitate”
(clasa IV), ceea ce înseamna ca exista formatiuni
maligne dar în numar mic;
– „citologie concludenta pentru malignitate”
(clasa V) ce confirma existenta formatiunilor maligne
în numar mare.
Rezultatele din clasa II semnaleaza prezenta unor infectii
sau inflamatii netratate. În acest caz este nevoie
ca medicul sa urmareasca evolutia acestor celule si, daca
este nevoie, sa se efectueze chiar un test HPV sau a unei
colposcopii, adica a observarii mucoasei cu ajutorul unor
instrumente speciale. Rezultatele din clasele III, IV,
V se va recurge la colposcopie si la biopsie (recoltarea
unei portiuni din tesut si testarea sa în laborator)
pentru a obtine un diagnostic clar. |
Adauga comentariu