Love coach – un altfel de terapie

A devenit ceva aproape banal în ultima vreme
ca oamenii sa se „cunoasca” pe internet,
în circumstante din ce în ce mai bizare
si sa se îndragosteasca, la început virtual,
prin nu stiu ce miracol al tehnicii. Prietena mea a
intrat în acest joc cu aproape un an în
urma, când a început sa schimbe mesaje cu
un necunoscut, pe un forum dedicat pasionatilor de fotografie.
Era previzibil ca la un moment dat lucrurile vor lua
o turnura profunda, mai ales ca emailurile si forumul
nu erau singura cale de comunicare. Pe lânga ele,
mai exisa si pasiunea comuna – fotografiile –
prin care au început sa comunice într-un
mod pe cât de bizar, pe atât de profund.
Dupa aproape un an au decis sa se întâlneasca
în lumea reala. Ea a strabatut mai bine de doua
mii de kilometri ca sa puna în practica o teorie
legata de destin în care crede si acum cu tarie.
La început nu am fost de acord cu plecarea prietenei
mele, pentru ca eu însami am parcurs cândva
o distanta asemanatoare, doar ca sa ma conving ca iluziile
nu pot fi transformate în realitate. Mi-am spus
însa ca fiecare om are un drum al sau pe care
trebuie sa aleaga singur daca îl face pâna
la capat sau nu. Imediat cum a ajuns în Franta
m-a sunat sa îmi spuna ca totul este în
limitele normalului si ca a decis, împreuna cu
noul ei iubit, sa apeleze la un „love coach”.
Sintagma m-a amuzat teribil la început. Cine are
nevoie de un „antrenor” de sentimente? Ulterior
am aflat însa ca genul acesta de consiliere este
foarte raspândit în Statele Unite si ca
el pare a functiona foarte bine de vreo cinci ani si
în unele tari din Europa.

Ce este, de fapt, un „love coach” (am decis
sa pastrez sintagma ca atare, pentru a nu crea cine
stie ce expresii barbare pentru limba româna)?
Este o persoana care, de cele mai multe ori, are studii
în psihologie si specializari în directia
terapiei de cuplu. Serviciile pe care acesti specialisti
le ofera se adreseaza în primul rând celibatarilor
dornici sa îsi gaseasca jumatatea, însa
exista si sedinte adresate tinerelor cupluri care au
nevoie de certitudinea ca relatia lor este una care
ar putea functiona. Serviciile unui „love coach”
nu trebuie confundate cu cele ale unei agentii matrimoniale.
Rolul sau nu este de a stabili întâlniri
cu parteneri ideali, ci de a-i ajuta pe clienti sa se
cunoasca mai bine pe ei însisi, de a le identifica
obiceiurile negative pe care ar trebui sa si le modifice,
de a-i face sa îsi recunoasca atu-urile pentru
a le pune în valoare si, mai ales, de a învata
sa ia decizii întelepte asupra sentimentelor lor.

La început am crezut ca un „love coach”
seamana oarecum cu un psihoterapeut pentru cupluri.
Prietena mea m-a facut sa înteleg însa ca
sunt doua ipostaze total diferite. Daca psihoterapeutul
de cupluri îsi focalizeaza atentia pe blocajele
care intervin în interiorul unei relatii, facându-i
pe parteneri sa le descopere, un „love coach”
este mult mai pragmatic. El da sfaturi, le propune clientilor
ce atitudine sa adopte pentru a obtine o întâlnire
sau pentru a perfectiona o relatie etc. Daca pentru
terapia de cuplu sunt necesare uneori luni întregi
de sedinte, pentru rezultate optime obtinute de la un
„love coach” sunt necesare 5 – 6 sedinte.
Acestea se pot desfasura fata în fata, prin telefon
sau prin email, în functie de preferintele fiecaruia.

Personal, ma îndoiesc oarecum de necesitatea
unui astfel de tratament. Ceva din romantismul meu de
moda veche îmi spune ca a apela la un „love
coach” înseamna a taia jumatate din doza
de spontaneitate dintr-o relatie. Si, cel putin la începuturi,
orice relatie are nevoie de spontaneitate, de farmecul
acela pe care ti-l da doar gândul ca persoana
de care te-ai îndragostit se lasa purtata, ca
si tine, de val. Oricum, astept sa vad rezultatul concret
pe care prietena mea mi-l va împartasi peste câteva
saptamâni.

foto © Northfoto