 Fiecare
actiune pe care o întreprindem are la baza o motivatie.
Facem ceva fiind determinati de ceva pentru a obtine
ceva. Totul se leaga, totul are o logica. De multe ori
aceasta logica este vazuta, conceputa si înteleasa
doar de catre persoana care executa actiunea respectiva.
În mod normal, un om ar trebui sa întreprinda
ceva pentru a-i fi mai bine pe termen lung si în
asa fel încât sa se evite cât mai
mult efectele negative. În cazul consumului de
droguri situatia sta altfel: individul consuma droguri
pentru a se simti bine pe moment fara a tine cont de
raul pe care si-l atrage pe termen lung.
Este incredibil cum o personalitate dotata cu inteligenta
si cu instinct de supravietuire poate face o asemenea
alegere. „Nu întelegi” acesta este raspunsul
pe care l-as obtine. Se pare ca din punctul de vedere
al unui dependent nu înteleg suferinta, nu înteleg
durerea, singuratatea, ura, depresia, deceptia, deziluzia.
Este adevarat. Nimeni nu-l poate întelege realmente
pe cel de lânga el. Fiecare om traieste aceleasi
experiente în mod diferit. Ceea ce pentru mine
poate fi o adevarata tragedie, pentru tine ar putea
parea o nimica toata. Este adevarat. Dar toata lumea
îl va admira pe cel care va lupta cu toate relele,
cu toate deceptiile, cu toate respingerile si va face
din viata sa un edificiu luminos si aceeasi lume îl
va arata cu degetul si va da din cap dezaprobator pentru
cel care se lasa coplesit de toate problemele, ba mai
mult îsi mai si creeaza singur alte probleme uneori
iremediabile.
Motivele care stau la baza consumului de droguri, asa
cum au fost identificate de specialistii în psihologie
si sociologie constau în special în: presiunea
exercitata de grupul de prieteni, dorinta de a evada din
lumea reala nedorita si a crea un univers fantezist dupa
propriile idealuri, dorinta de a fi acceptat de ceilalti,
de a fi placut si aprobat, disperarea, dezinformarea,
ura, razbunarea în special îndreptata asupra
familiei.
De cele mai multe ori, consumatorii de droguri provin
din familii bogate dar unde adultii sunt mult prea ocupati
pentru a se ocupa asa cum trebuie de copii, de exemplu.
Este un strigat disperat, o încercare de a atrage
atentia, un mijloc de a iesi în evidenta, pe sistemul
ca „mai bine ma urasti decât ma ignori”.
Este destul de revoltator subiectul motivatiei pentru
droguri. Este cred un semnal de alarma în legatura
cu valorile care se promoveaza actualmente în
familie. Viata si sanatatea ar trebui sa fie considerate
darurile cele mai de pret ale unui individ, fara de
care nimeni nu poate lupta pentru idealul suprem: fericirea.
Oamenii au tendinta de a exagera problemele, de a se lasa
coplesiti de ele. Parca nu mai gasesc în ei însisi
resursele necesare pentru autodepasire. De ce un tânar,
aflat la apogeul de energie, de timp, de resurse, ar abandona
totul fara lupta? Nu înteleg probabil. As vrea sa
îmi explice cineva.
Ce motiv poate fi atât de puternic încât
sa-ti aduci singur suferinta si sa îti conduci
familia pe culmile disperarii? Toti stiu ca drogurile
nu sunt bune decât pentru moment dar ca trebuie
sa platesti un cost mult prea mare pentru o senzatie
mult prea scurta de bucurie. Toti stiu ca lumea aceea
imaginara este iluzorie si efemera si ca în momentul
în care visul dispare realitatea apare si mai
insuportabila. Toti stiu ca drogurile creeaza o dependenta
de care nu se scapa decât cu mult efort si durere.
Nici un consumator de droguri nu crede aceste lucruri
pe cuvânt?
Fac un apel pe aceasta cale pentru toti cei care citesc
acest articol, implicati-va, nu fiti rautaciosi cu cei
mai „saraci cu duhul”, semnalati cât
mai repede persoanele care vi se par suspecte de consum
de droguri, ajutati, nu întoarceti spatele. Spuneti
NU drogurilor si sprijiniti-i si pe ceilalti în
a spune NU, pentru ca nu exista nici un motiv suficient
de întemeiat pentru a-ti bate joc de viata.
foto © Northfoto
|
Adauga comentariu