 Uneori
mai vezi cate o femeie draguta si singura care nu reuseste
nici dupa ani buni de zile sa isi gaseasca un partener
si prefera sa lase lucrurile asa decat sa provoace cumva
mana destinului. Este o imagine trista si de neinteles
si cred ca acestor domnisoare ar trebui sa le fie putin
rusine pentru ca isi permit sa se risipeasca asa aiurea,
fara a iubi sau a oferi putina dragoste.
Din ceea ce stiu eu despre aceste fiinte reiese ca
in forul lor interior se simt totusi mizerabil si ca
desi ajung la un punct de compromis, cand accepta ca
totusi nu e asa rau nici singura, tot is doresc un partener
si tot fantazeaza mai mult sau mai putin constient la
diferite intalniri romantice, uneori chiar cu vedete
de cinema sau alti barbati sexi ai momentului.
Daca, la o petrecere sau ocazional la birou, incerci
sa le faci putina curte femeilor necasatorite, acestea
de obicei te resping, dar te si invita sa continui flirtul,
asta si in functie de gradul in care te plac sau te
iau in considerare ca potential partener. Mai intotdeauna
insa nu iese mare branza pentru ca problema e in capul
lor si nu undeva in afara. Ele pur si simplu au renuntat
candva la a mai accepta ideea ca se pot casatori sau
recasatori ori ca exista pe undeva pe acolo si un barbat
special destinat lor si nimanui altcuiva.
Nu sunt un expert in a da sfaturi, dar parca ar lipsi
petitoarele in zilele noastre sau macar alte persoane
mai serioase care sa poata intermedia afacerile din
lumea matrimoniala la nivel de profesionist. Site-urile
de profil sau agentiile astea mai noi ar fi si nu prea
utile pentru ca ei nu au in vedere relatia sentimentala
in sine si bunul ei mers ci profitul imediat. Parca
tot altfel ar fi daca ai apela la o babuta simpatica,
totodata bun psiholog al personalitatii feminine, care
sa te ajute discret sa explorezi piata si sa vezi cam
ce barbatel sau domnisoara e in cautarea unui partener
si cam ce ai avea de facut pentru a-l cunoaste si eventual
a incerca o relatie stabila cu acesta.
Din punctul meu de vedere, eu insumi intr-o pauza prelungita
in ce priveste viata de cuplu, sa stiu ca exista femei
singure, prea mandre ca sa recunoasca ca se plictisesc
sau ca si-ar dori altceva, si sa nu am cumva sansa sa
le cunosc si poate sa imi gasesc si eu aleasa este destul
de frustrant si se cam simte si aici nevoia unei interventii
fie ea si de natura divina ca altfel nu vad cum s-ar
putea rezolva aceasta problema penibila a societatii
noastre imbatranite si lipsite de viata.
E drept ca unele femei mai au incercari din acestea
de iesire dintr-o stare de lucruri stagnanta si brusc
le observi cum isi schimba destul de radical aspectul
exterior, comportamentul verbal si iti adreseaza tot
felul de semnale pozitive ramanand ca tu, barbatul,
sa preiei chestiunea si sa conduci usor lucrurile catre
un final fericit. Insa e de ajuns putina vulgaritate
sau o lipsa grosolana de control ca sa le intorci pe
aceste fiinte pline de speranta la aceeasi goliciune
sufleteasca care le definea atat de profund anterior.
Nu e deloc usor sa cunosti pe cineva si asta dupa vreo
dezamagire sentimentala care lasa urme greu de sters,
dar pana la urma daca iti doresti si putina dragoste
in viata ta trebuie sa te lupti pentru asta ca altfel
te trezesti pe la 50 de ani tot singur si tot visand
la bazaconii cu anunturile matrimoniale de o parte si
telefonul de cealalta, ca de, macar asa poate mai simti
si tu ceva viu pulsandu-ti prin vine.
|
Adauga comentariu